Financiarul

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional (FMI) a sosit luni, 15 martie, la Kiev, unde va desfăşura, timp de o săptămână, negocieri cu noul guvern ucrainean, pe marginea problemelor legate de buget.

Dacă recomandările FMI vor fi luate în calcul la elaborarea proiectului de buget pentru anul în curs, atunci deja în luna mai ar putea fi deblocat programul de creditare a Ucrainei, notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta. FMI îngheţase colaborare cu Kievul în toiul campaniei electorale prezidenţiale, în noiembrie 2009.

Săptămâna trecută, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, i-a reunit pe miniştrii recent validaţi în funcţie, pentru a iniţia o nouă etapă de negocieri cu FMI. ‘Trebuie să ne ocupăm de urgenţă de această problemă, ca să ştim când, cât şi în ce condiţii am putea primi sprijin financiar’, a spus preşedintele ucrainean.

În aceeaşi zi, vicepremierul ucrainean Serghei Tighipko s-a întâlnit cu membrii reprezentanţei FMI în Ucraina, pentru a conveni asupra vizitei la Kiev a unor experţi ai fondului. Tighipko le-a explicat jurnaliştilor că este de o importanţă principială ca statul să reia colaborarea cu organizaţiile financiare internaţionale, deoarece moratoriul impus anul trecut de FMI a devenit ‘un semnal roşu’ pentru investitori.

Vicepremierul ucrainean consideră că dezgheţarea programului de creditare va demonstra că riscurile politice din Ucraina au început să se reducă şi va asigura afluxul de investiţii.
Opinia vicepremierului Tighipko este confirmată de reputaţi experţi occidentali. Potrivit The Financial Times, ‘viitorul Ucrainei nu mai arată atât de sumbru’.

‘A fost format un guvern care se sprijină pe o majoritate parlamentară. Aceasta este calea către aprobarea bugetului pentru 2010 şi dezgheţarea creditului FMI’, îşi exprimă convingerea publicaţia. De asemenea, agenţia internaţională Standard&Poor’s, care în urmă cu un an a redus ratingurile Ucrainei la un nivel prefalimentar, le-a revizuit de curând în creştere.

Noul ministru ucrainean al finanţelor, Fiodor Iaroşenko, asigură că pericolul unui faliment nu mai există, recunoscând însă că situaţia financiară din ţară ‘este la limita unei catastrofe’. ‘Imensul deficit bugetar, datoria de stat care creşte în ritm nebun, eşecul din activitatea administratorilor de taxe şi impozite – toate acestea sunt rezultatul activităţii fostului guvern’, a spus Iaroşenko.

La rândul său, Vladislav Lukianov, membru al comisiei parlamentare pentru activitate financiară şi bancară, confirmă că ‘gaura din buget’ lăsată de guvernul Timoşenko este de 100 miliarde de grivne (circa 12,5 miliarde de dolari). Lukianov este convins că noul guvern, condus de Nikolai Azarov, va putea stabiliza situaţia.

Însă, atenţionează reprezentanţii noii puteri de la Kiev, acest lucru nu va putea fi realizat fără credite externe: în prezent, nu există bani nici pentru acoperirea deficitului Fondului de Pensii, nici pentru compania ‘Naftogaz’.
Deocamdată, organizaţiile internaţionale nu au luat o decizie în ceea ce priveşte creditarea Ucrainei. În orice caz, ele recomandă puterii ucrainene să meargă înainte, adoptând măsuri absolut necesare, însă deloc populare.

Potrivit şefului reprezentanţei Băncii Mondiale (BM) în Ucraina, Martin Rixer, deficitul real al bugetului de stat ucrainean este unul periculos şi necesită o reducere radicală a cheltuielilor bugetare.
Drept prime măsuri în vederea optimizării bugetului, Rizer consideră necesare majorarea rapidă, de 2-4 ori, a preţurilor la combustibili pe piaţa internă, plafonarea nivelului maxim al pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare, precum şi anularea a o serie de sporuri.

O părere identică aveau înainte de alegeri şi reprezentanţii FMI, însă Iulia Timoşenko refuzase să adopte la acea dată măsuri economice ‘atât de inumane’. În pofida situaţiei dificile, noul guvern de la Kiev asigură că va putea achita toate plăţile către populaţie. Totuşi, experţii subliniază că situaţia ar putea fi salvată doar de deblocarea unei tranşe de circa 4 miliarde de dolari din creditul total al FMI, aprobat în 2008.

Însă, începând de anul viitor ţara va trebui să achite datoriile, iar în această situaţie deciziile nepopulare nu vor putea fi evitate. Mass-media ucrainene descriu din ce în ce mai des guvernul lui Azarov drept ‘un guvern kamikaze’, explicând că prin intermediul actualilor miniştri guvernul ar putea trece cele mai dureroase reforme.

Nemulţumirea populaţiei va refula în alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora va fi format un nou guvern, estimează experţi ucraineni. Este adevărat că evoluţia situaţiei din Ucraina depinde acum de decizia misiunii de experţi ai FMI, conchide ziarul rus.