Financiarul

Aproximativ 80% dintre români susţin că există miracole ce nu pot fi explicate ştiinţific, iar circa jumătate sunt superstiţioşi, potrivit raportului de cercetare “Publicul şi ştiinţa”, coordonat de şeful Catedrei de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Bucureşti, Lazăr Vlăsceanu.

Potrivit cercetării, prezentate vineri, în ceea ce priveşte religia, 60% dintre respondenţi şi-au exprimat acordul cu privire la afirmaţia conform căreia “ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă”.
De asemenea, 4 din 5 români cred că există miracole ce nu pot fi explicate de ştiinţă, iar 2 din 3 români sunt de părere că Biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

Pe de altă parte, peste 50% dintre cei chestionaţi au fost parţial de acord sau integral că există oameni posedaţi de diavol, iar 23% au susţinut că ştiinţa greşeşte când contrazice scrierile sfinte.
Studiul mai arată că România se situează în primele locuri în Europa în ceea ce priveşte încrederea în para şi pseudoştiinţe – precum horoscopul sau numerele norocoase.

Astfel, 40% dintre români consideră că zodia în care s-au născut le influenţează mult sau foarte mult personalitatea, iar aproape jumătate dintre ei sunt de părere că roşul îi fereşte de deochi şi că dacă îi mănâncă palma stângă vor primi bani.
Cercetarea evidenţiază, de asemenea, că aproximativ 80% dintre români nu dispun de cunoştinţe ştiinţifice elementare şi de un vocabular ştiinţific activ.

Totodată, aproape 80% dintre respondenţi nu ştiu cum este aplicată metoda experimentală de cercetare şi operează precar cu probabilităţile. În context european, românii sunt mai puţin alfabetizaţi din punct de vedere ştiinţific, ei reuşind să dea doar 6,5 răspunsuri corecte la 13 întrebări privind cunoaşterea ştiinţifică.
Astfel, cel puţin unul din trei români, prin răspunsurile date la întrebările adresate, probează a fi creaţionist, geocentrist şi având cunoştinţe precare de genetică, fizică sau medicină.

Peste jumătate (52%) dintre cei chestionaţi au răspuns că “Pământul se învârte în jurul Soarelui”, în timp ce 42% au precizat că “Soarele se învârte în jurul Pământului”. O parte importantă a respondenţilor au optat pentru creaţionism (36%), considerând falsă afirmaţia potrivit căreia fiinţele umane au evoluat din specii străvechi de animale.

Studiul mai relevă că numai la patru întrebări de cunoaştere ştiinţifică din 13 s-au obţinut răspunsuri corecte din partea a peste 50% dintre cei chestionaţi, cele mai bune scoruri înregistrându-se la întrebările privind provenienţa oxigenului – 89% au răspuns corect că acesta este produs de plante – şi peste 79% au indicat corect mişcarea permanentă a continentelor.

În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia antibioticele ar distruge atât viruşii cât şi bacteriile, 67% dintre respondenţii cercetării au răspuns afirmativ, în timp ce doar 21% negativ, iar 12% nu au răspuns, deşi România s-a situat pe primul loc, în 2009, între ţările Uniunii Europene la cumpărarea acestor medicamente fără prescripţie medicală.

Cercetarea mai arată că nivelul informării corecte în privinţa riscurilor de sănătate depinde de tema abordată. Astfel, conform datelor obţinute cu privire la diabet zaharat, tuberculoză şi cancerul de piele, cei chestionaţi au indicat răspunsul corect în proporţie de 93%, respectiv 89% şi 91%. Dimpotrivă, 35% dintre respondenţi au afirmat că dacă se bea apă după o persoană infectată cu HIV/SIDA este probabilă infectarea.

Cei mai mulţi respondenţi au o atitudine pozitivă şi în ceea ce priveşte dezvoltarea ştiinţei şi investiţiile în cercetarea ştiinţifică. Un procent de peste 80% dintre respondenţi susţin că Guvernul ar trebui să susţină cercetarea ştiinţifică. Totuşi, 625 dintre respondenţi sunt de părere că, datorită cunoaşterii lor, oamenii de ştiinţă au o putere care îi face periculoşi.

Cercetarea, parte a proiectului STISOC – Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării – finanţat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică din România, a fost realizată în perioada iulie – septembrie 2009, pe un eşantion de 1.161 de persoane de peste 18 ani.
Eroarea studiului este de plus/ minus 2,9%.