Economistul german Klaus Regling – omul responsabil cu salvarea monedei euro – şi-a petrecut săptămânile acestea pregătindu-se pentru ce-i mai rău, scrie Der Spiegel.
Chiar dacă pe umerii săi a fost plasată o povară enormă, nimic din biroul lui Klaus Regling, situat la etajul al treilea al unei clădiri de birouri de pe strada John F. Kennedy din Luxemburg, nu arată că acesta este locul unde ar putea fi activaţi, dacă se dovedeşte necesar, 440 de miliarde de euro. Mobilierul este uzat, rafturile sunt goale, iar covorul albastru, tocit.
‘Totul a mers destul de repede” se scuză economistul, în vârstă de 59 de ani. Regling a acceptat postul de şef al fondului de salvare al monedei euro, cunoscut oficial sub denumirea oarecum greoaie de Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (EFSF), la începutul lunii iulie.
Economistul german poartă pe umeri o responsabilitate enormă: Liderii celor 16 state membre ale zonei euro se aşteaptă ca Regling să intervină cu bani din acest fond dacă moneda euro intră într-o criză serioasă în următorii 3 ani.
Noua organizaţie este destinată să asiste ţările în caz de urgenţe fiscale acute. Dacă guvernul unei ţări din zona euro are probleme cu împrumutul de noi sume, EFSF va interveni. Procedura reglementată este concepută pentru a elimina necesitatea unei colectări spontane de bani între statele membre, aşa cum a fost cazul cu împrumutul acordat Greciei.
Miniştrii de finanţe din zona euro au inaugurat EFSF la începutul lunii iunie. Regling, al cărui nume a fost invocat ca posibil şef al noii organizaţii, a primit într-o seară un telefon în care i s-a precizat că dacă este interesat de post ar trebui să vină la Luxemburg în ziua următoare. Regling a fost interesat şi a acceptat invitaţia. ‘Am fost intervievat de trei miniştri de finanţe dimineaţa, am primit oferta după-amiaza şi am acceptat locul de muncă în acea seară’, îşi aminteşte el.
Economistul german doreşte supravieţuirea uniunii monetare, crede în avantajele sale şi dintr¬un anumit punct de vedere o consideră ‘copiluľ său. Regling s-a întâlnit cu moneda unică în mai multe situaţii de-a lungul carierei sale, ceea ce îl face perfect potrivit pentru acest nou loc de muncă.
Ca şef al Diviziei de Afaceri Monetare Internaţionale în cadrul Ministerului german de Finanţe, Regling a jucat un rol-cheie în elaborarea Pactului de Stabilitate şi Creştere al Uniunii Europene, în anii ‘90.
Câţiva ani mai târziu, în calitate de director general pentru afaceri economice şi financiare în cadrul Comisiei Europene, pe perioada mandatului de comisar european a lui Joaquín Almunia, slujba lui Regling a fost să se asigure că statele membre au aderat la Pact.
Regling a lucrat şi la un fond de hedging, a predat la Universitatea din Singapore şi a ocupat două posturi diferite la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Cel mai recent, germanul a lucrat în calitate de consultant independent.
Pentru Regling, nu este o contradicţie faptul că el conduce acum o organizaţie care, probabil, nu ar fi existat dacă Pactul ar fi funcţionat aşa cum se intenţiona. ‘Lumea nu este un loc ideal’, mărturiseşte Regling. Guvernele fac greşeli, reformele au fost amânate, iar criza economică vine pentru a complica lucrurile şi mai mult.
Pentru a preveni ca cel mai rău scenariu să devină realitate, Regling lucrează acum pentru a-şi pune pe picioare o echipă. Economistul a angajat deja 6 persoane şi urmează să mai angajeze.
Regling intenţionează să utilizeze echipa pentru a profita de instituţiile existente. Banca Europeană de Investiţii va furniza infrastructura şi va ţine contabilitatea fondului. Agenţia de finanţe germană pentru datorii va emite obligaţiunile, dacă şi când acestea vor fi necesare, iar BCE va gestiona conturile.
Succesul acestor obligaţiuni pe piaţă va depinde în mare parte de ratingurile lor de credit şi din acest motiv Regling acordă în prezent o atenţie specială agenţiilor de rating. În ceea ce le priveşte, în prezent ele urmează să se decidă dacă să acorde obligaţiunilor EFSF cel mai înalt calificativ, AAA, cu menţiunea că, cu cât acesta va fi mai mare cu atât mai mică va fi rata dobânzii pe care fondul lui Regling va trebui să o plătească.
































Comentează acest articol