În oraşe precum Arles sau Nîmes, culesul de vie se asociază cu taurii. Zilele acestea, merită să vezi cum se umplu până la refuz trenurile de mare viteză TGV care leagă Parisul de alte destinaţii pentru a înţelege cât este de mare această pasiune în regiunile din sudul Franţei.
Două milioane de francezi asistă cel puţin o dată pe an la o coridă, potrivit Observatorului Naţional al Culturilor Taurine. Pentru a suscita cât mai puţin iritarea apărătorilor animalelor, ei se strecoară în trenuri pe ascuns, schimbând priviri complice, notează miercuri ziarul El Periodico. În cercurile artistice şi intelectuale din capitală, aureola ‘picassiană’ a tauromachiei (luptele cu tauri) a stârnit interesul pentru ‘fiesta’.
Azi coridele au spectatori împătimiţi, precum actorul Gérard Dépardieu, care nu îşi ascunde admiraţia pentru ceea ce califică drept ‘arte sublime’. Veneratul regizor Claude Chabrol, decedat recent făcea şi el parte din participanţii obligatorii la coridele care se desfăşoară în mai şi la sfârşitul lui septembrie. Nici politicienii nu fac excepţie.
Ca şi cum ar fi vorba de un lucru plin de păcat sau antirepublican, ceea ce este mai rău, ei vin să asiste la un spectacol unde tradiţia se amestecă cu sângele. Un binom greu de digerat pentru majoritatea opiniei publice.
Printre spectatorii care se înghesuie în maiestuoasa arenă din Nimes, a fost văzut nu o singură dată socialistul François Hollande şi chiar premierul… François Fillon!
Nimeni nu ar fi spus că flegmaticul prim ministru, cu aerul său de aristocrat englez, care se dă în vânt pentru cursele de maşini, are şi o slăbiciune pentru luptele cu tauri.
Cine îl cunoaşte ştie însă că ‘gustuľ l-a prins la Madrid, unde a locuit pe vremea când era tânăr ziarist cu o bursă din partea agenţiei France Presse. De atunci, de fiecare dată când agenda îi permite, face o escapadă pentru a se bucura de un spectacol bun.
Cei care pledează pentru fiesta mizează în secret pe el pentru ca iniţiativa aboliţionistă impulsionată de două deputate – una de stânga şi alta conservatoare – se fie îngropată de dezbaterile parlamentare.
De fapt, colegii lor parlamentari nici măcar nu s-au grăbit să le susţină. În schimb, primarii din 30 de localităţi taurine, de la Bayonne şi până la Beziers, s-au mobilizat în favoarea unui spectacol autorizat în acele locuri care au păstrat ‘o tradiţie neîntreruptă’ de mai multe decenii.
Cordidele de la Nimes datează din 1853. Deja în 1813, baronul Rolland, prefect al departamentului Gard, îi propusese ministrului de interne să deschidă coloseul roman celor pasionaţi de luptele cu tauri printr-o misivă incendiară: ‘ Gustul pe care îl are publicul pentru luptele cu tauri este adus la paroxism şi nu exisă alt loc mai potrivit decât arenele’.
Însă azi, localnicii sunt împărţiţi. Încurajaţi de mişcarea populară care a reuşit să ducă la interzicerea fiestei taurine în Catalonia, sute de militanţi anticoride au manifestat la Nimes în favoarea abolirii.
În schimb, la Arles au ieşit pe stradă apărătorii tradiţiei care s-au erijat în exponenţi ai ‘culturii identitare’ a regiunii.. Şi i-au invitat pe pasionaţii catalani să facă asemeni parizienilor şi să vină cu trenul în regiune, mai ales acum când TGV va ajunge până la Barcelona.







































Comentează acest articol