În fiecare iarnă, se recoltează din Delta Dunării stuful care este folosit pentru acoperişurile vilelor de lux din Europa de nord. Trestia din România a fost, de asemenea, folosită pentru decorurile unor filme, ca de exemplu pentru reconstituirea unui teatru într-un film despre Shakespeare turnat la studiourile Babelsberg, de lângă Berlin, relatează AFP.
Acest material, folosit altădată la casele oamenilor săraci, este la mare căutare acum pentru locuinţele cochete în căutare de autenticitate. ‘Stuful este un material natural, foarte bun izolant termic şi fonic. Dat fiind interesul tot mai mare pentru construcţiile ecologice, mulţi oameni vor acum să-şi facă acoperişuri din paie’, explică pentru AFP Octavian Popa, directorul Delta Stuf Production.
Această societate privată este una din cele două autorizate să recolteze stuf din Delta Dunării, zonă clasificată în patrimoniul mondial al UNESCO pentru fauna şi flora sa şi pentru cea mai mare zonă de stufăriş compact din lume.
Aproape toată cantitatea recoltată de societate, 20.000 de tone, este exportată mai ales în Germania şi Olanda, dar şi în Danemarca, Marea Britanie şi Franţa. Stuful din Delta Dunării este renumit pentru rezistenţa sa şi este în concurenţă cu cel din China de câţiva ani de zile.
Înainte de a ajunge pe acoperişurile vilelor, al fermelor sau morilor din Europa de Nord, stuful este recoltat în condiţii climatice dificile, în inima zonelor mlăştinoase situate între marea Neagră şi fluviu, unde nu se poate ajunge uneori decât cu barca.
‘Aici, recoltăm de pe o insulă plutitoare’, explică Dan Băltăneanu, 77 de ani, din care 52 consacraţi recoltării trestiei. Solul insulei măsoară doar câţiva zeci de centimetri.
În aceste locuri izolate, muncitorii dorm în hoteluri plutitoare.
‘Tehnicile au progresat mult pentru ca să putem proteja mediul’, afirmă Băltăneanu care îşi aminteşte de ravagiile recoltării intensive când, în timpul regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu, maşinile prevăzute cu şenile din fier distrugeau rizomii.
Se extrăgeau atunci 300.000 de tone, spune acesta. Lângă Lacul Sinoe, recoltarea se face manual, cu cosorul. Este o muncă grea, dar fără stuf oamenii nu ar avea ce mânca, deoarece nu există o altă activitate în zonă, explică Maria Scarlat, care lucrează aici de anul trecut. La recoltare sunt angajate 500 de persoane, iar 200 lucrează în tot timpul anului.
‘Recoltarea este benefică pentru mediu. Stuful trebuie tăiat ca să crească din nou sănătos’, explică Silviu Covaliov, biolog la Institutul naţional al Deltei Dunării, precizând că locuitorii din zonă culeg stuf de secole.
Fiecare familie din deltă are voie să recolteze până la două tone de stuf care este folosit pentru încălzirea caselor, construcţii şi hrană pentru animale. Ceea ce este foarte curios, acoperişurile din stuf atât de căutate de bogaţii din Europa de nord sunt în Deltă un semn al sărăciei, locuitorii preferând adesea materialele considerate mai moderne.
Loading ...
Comentează acest articol