FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

- Într-un interviu pentru ZF realizat înainte de a anunţa că achiziţii de miliarde de euro ar putea fi anulate, Cristina Trăilă (foto) a pronunţat de cinci ori în primele 10 minute propoziţia: “Nu pot!”

Cristina Trăilă, preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), spu­ne că are prea puţină putere şi prea puţini oameni pentru a ţine în frâu o piaţă de 19 miliarde de euro în 2010 – valoarea procedurilor de achiziţie publică iniţiate în SEAP – Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

Şefa Autorităţii pe Achiziţii, care, conform numelui instituţiei, ar trebui să monitorizeze achiziţiile publice pentru transparenţă şi pentru a obţine economii, primeşte datele solicitate “prin poştă”. Instituţia nu face analize, nu monitorizează firme sau instituţii despre care pot exista suspiciuni de fraudă în funcţie de nivelul contractelor încheiate, pentru că se uită doar la “legalitatea fiecărui contract”.

Trăilă a susţinut, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, că va cere instanţelor anularea tuturor contractelor încheiate de instituţiile statului care nu sunt în SEAP. Dar este vorba aici despre contracte de miliarde de euro, având în vedere că “cumpărăturile” pe care statul le-a făcut în 2008 şi 2009 au fost de 26 mld. euro, iar în 2010 doar ceea ce s-a înregistrat ca proceduri de achiziţie în SEAP are o valoare de 19 mld. euro.

Cine are curajul de a anula contracte de miliarde de euro? Într-un interviu pentru ZF realizat înaintea anunţului, Cristina Trăilă a pronunţat de cinci ori în primele 10 minute propoziţia: “Nu pot!” Dacă nu ea, atunci cine?

Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României. Statul, prin instituţiile sale, este cel mai mare cumpărător. Astfel şi intersul faţă de achiziţiile statului este foarte mare.

În aceeaşi vreme, unele companii care fac afaceri cu statul s-au plâns, de-a lungul vremii, că li se cere mită pentru a câştiga contracte. Ele nu s-au retras însă şi continuă să facă afaceri cu autorităţile publice.

Plângerile vin pe “surse”, dar niciodată un competitor important nu a ieşit să spună public: “cutare mi-a cerut atât”. Analiştii consultaţi în trecut de ZF apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt “cu dedicaţie”.