- O gaura neagra de dimensiuni mari a inghitit o stea asemanatoare Soarelui, producand o uriasa emitere de raze gamma, care a durat foarte mult. Astronomii au anunţat că acesta este un eveniment pe care probabil nu il vom mai vedea decat intr-un milion de ani, scrie Reuters.com
Din observatiile astronomilor a rezultzat o concluzie cat se poate de clara: aceasta nu este, în mod categoric, cantitatea normala de raze gamma rezultata in urma exploziilor energetice, care de obicei se aprind si se sting in cateva secunde sau milisecunde (acesta fiind adesea semnul “agoniei” in care se afla steaua care dispare).
“Ceea ce s-a intamplat este diferit de orice explozie pe care am vazut-o vreodata”, a spus Joshua Bloom de la Universitatea din California Berkely, co-autor al cercetarilor asupra exploziei, cercetari publicate in revista “Science”.
Initial observata pe 28 martie de catre nava Swift apartinand NASA (nava care cutreiera universul pentru a gasi explozii de raze gamma), aceasta explozie, care s-a dovedit total atipica, a durat 2 luni si inca mai exista emiteri, a subliniat Bloom intr-un interviu telefonic.
Ceea ce face acest lucru si mai ciudat este ca gaura neagra localizata in constelatia Draco (Dragonul) la o distanta de 4 miliarde de ani lumina, sau 38,62 sextilioane de km (38,62 miliarde de trilioane) de Pamant, avea o existenta linistita, nu “manca” foarte mult, cand insa o stea cu o masa ca cea a Soarelui nostru a aparut in campul acesteia.
“Avem aceasta gaura neagra, de altfel inactiva, care nu inghite o cantitate mare de masa, si deodata apare aceasta stea care se intampla sa se afle pe o orbita care a asezat-o aproape de gaura neagra”, povesteste Bloom. Astronomii stiu bine ca, in asemenea cazuri, observatiile trebuie efectuate rapid, fenomenul putand dura numai cateva secunde, cel mult cateva minute.
Dar aceasta explozie nu s-a comportat dupa canoanele obisnute. Dimpotriva, odata cu timpul, sursa de energie crestea, iar dupa doua saptamani, ajunsese, la inceputul lunii aprilie, sa aiba o luminozitate spectaculoasa. Era evident ca se producea eliberarea unei uriase cantitati de energie.
Bloom crede ca acest tip de eveniment se poate intampla odata la un milion de ani. “Inca nu putem intelege cum cresc gaurile negre si universul. Credem ca, la inceput, gaurile negre au o masa care nu o depaseste pe cea a Soarelui nostru…Cum ajung de la 10 mase solare la un miliard de mase solare este inca necunoscut”, spune acesta.
Clar este numai faptul ca steaua, inainte de a fi inghitita de gaura neagra, s-a transformat intr-un vartej de masa gazoasa, care s-a rotit cateva zile in jurul gaurii negre, in stilul in care apa din chiuveta se roteste, palnie, in jurul sifonului care o absoarbe.
In galaxia noastra, caderea unei stele intr-o gaura neagra este un fenomen rarisim, care se poate observa, poate, o data la cateva zeci de milioane de ani. La nivelul universului, asemenea cataclisme se pot produce de doua sau trei ori intr-un an terestru. Faptul ca, pana in prezent, ele nu au fost semnalate, nu inseamna ca nu s-au produs. Inseamna ca omenirea nu a dispus de aparatura performanta, capabila sa le sesizeze.











































Comentează acest articol