Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că modificările aduse prin proiectul de revizuire a Constituţiei referitoare la componenţa Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituţionale, deoarece au ca efect încălcarea independenţei justiţiei, prin amestecul celorlalte puteri în activitatea puterii judecătoreşti.
CCR arată, în motivarea deciziei din 17 iunie, că modificarea esenţială priveşte alin.(2) din art. 133 referitor la structura CSM în sensul că, deşi se păstrează numărul total de 19 membri, se măreşte (de la doi la şase) numărul membrilor reprezentaţi ai societăţii civile şi se micşorează proporţional (de la 14 la zece), numărul membrilor care au calitatea de judecători şi procurori.
Sporirea numărului de membri reprezentanţi ai societăţii civile este coroborată cu propunerea de numire a celor şase, după cum urmează: trei de către Parlament şi trei de către Preşedintele României.
‘Curtea constată că îndeplinirea rolului constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii, acela de garant al independenţei justiţiei, precum şi a principalelor atribuţii care privesc cariera şi răspunderea disciplinară a magistraţilor, presupune ca judecătorii şi procurorii să aibă o pondere corespunzătoare imperativului constituţional, consacrat de art.133 alin.(1).
Aşa fiind, în virtutea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, componenţa acestui organism trebuie să reflecte specificitatea acestei activităţi, calitatea de magistraţi a membrilor – aşa cum o impune însăşi titulatura acestui organism suprem de reprezentare, care cunosc în mod direct implicaţiile activităţii desfăşurate de această categorie profesională, fiind definitorie pentru hotărârile pe care le adoptă Consiliul’, se arată în motivarea CCR.
În opinia CCR, numirea celor şase reprezentanţi ai societăţii civile de către Parlament şi de către Preşedintele României constituie o interferenţă a celorlalte puteri din stat, executivă şi legiuitoare, în activitatea autorităţii judecătoreşti, punând sub semnul întrebării rolul Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.
“Astfel, majorarea numărului membrilor reprezentanţilor societăţii civile, deci a persoanelor din afara sistemului judiciar, şi schimbarea proporţiei de reprezentare în Consiliu, are consecinţe negative asupra activităţii sistemului judiciar.
Mai mult, se ajunge la situaţia în care aceşti membri dobândesc un rol important în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce reprezintă o ingerinţă a politicului în justiţie, împrejurare ce este de natură a anihila garanţia constituţională referitoare la independenţa justiţiei”, susţine CCR.
Independenţa justiţiei este afectată şi de posibilitatea ca preşedintele CSM să fie ales dintre membrii reprezentanţi ai societăţii civile, consideră judecătorii constituţionali. Curtea Constituţională nu este de acord nici cu dispoziţia privind caracterul definitiv şi irevocabil al hotărârilor CSM, arătând că această modificare încalcă principiul accesului liber la justiţie, deoarece împiedică persoanele afectate de deciziile CSM să facă apel la instanţe.
Loading ...
Comentează acest articol