România este vulnerabilă faţă de noul val al crizei financiare, deşi mai puţin decât a fost după căderea băncii americane Lehman Brothers, spun economiştii şi analiştii români. Criza se poate transmite în special pe canalul fluxurilor de capital şi al exporturilor, cu impact asupra creşterii economice, urmând ca segmentul clasei de mijloc să aibă cel mai mult de suferit, scrie ZF.ro
Tensiunile de pe pieţele internaţionale ar putea duce şi la o volatilitate mai mare a cursului valutar, însă analiştii nu anticipează o depreciere abruptă a monedei naţionale, ci menţinerea cotaţiilor în intervalul 4,1-4,3 lei/euro.
“Nu cred că vom asista la o depreciere abruptă a leului în ciuda pesimismului investitorilor străini care afectează monedele din centrul şi estul Europei”, spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Recent, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că volatilitatea cursului a crescut în trimestrul al doilea faţă de primele luni ale anului, dar a îndemnat populaţia şi presa să nu ia în considerare mişcări ale cursului de câteva procente, având în vedere că în contextul internaţional, cu mişcări semnificative de capital, un indicator trebuie să fluctueze şi pe piaţa locală. Leul a înregistrat printre cele mai mici corecţii comparativ cu alte valute din regiune.
“Cursul euro/leu ar putea fluctua în continuare în intervalul 4,1 – 4,3 lei/euro, mai aproape de limita superioară dacă persistă aversiunea investitorilor la risc”, anticipează Bucşa.
Banca Naţională a României are rezerve valutare suficiente pentru a împiedica deprecierea accelerată a leului, mai ales că piaţa valutară interbancară nu este foarte lichidă.
Ieri moneda naţională a pierdut avansul înregistrat în prima parte a zilei, iar spre finalul zilei cursul a urcat spre 4,27 lei/euro din cauza revenirii panicii pe pieţele internaţionale.
Vor creşte dobânzile la credite?
Criza datoriilor suverane aduce cu ea şi riscul creşterii dobânzilor la credite pentru firme şi populaţie în contextul unei posibile majorării a costurilor la care se vor împrumuta băncile.
“Dacă randamentele titlurilor de stat vor rămâne ridicate pe pieţele internaţionale, finanţarea se va scumpi pentru toţi debitorii (bănci, firme, populaţie). Dacă banca centrală a SUA (Fed) sau Banca Centrală Europeană decid să reia injecţiile de lichiditate în economie, efectele recentelor turbulenţe asupra ratelor dobânzilor ar fi mult mai reduse (deşi astfel de injecţii au multe alte efecte negative asupra economiei mondiale)”, spune Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.
Loading ...
Comentează acest articol