FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

Dialogul dintre Liviu Voinea, Ilie Serbanescu, Niels Schnecker, Victor Ciutacu, Mihai Gadea si Oana Stancu din cadrul emisiunii Sinteza zilei:

Liviu Voinea:

- “Avem aceeasi criza din 2007-2008 in tarile dezvoltate, care nu a fost rezolvata corespunzator atunci. Si masurile din 2007-2008 se intorc acum pentru ca datoria privata a fost trecuta la datorie publica si acuma guvernele constata ca nu mai au de unde plati aceasta datorie publica. Prima etapa a crizei a omis ceva fundamental: FALIMENTUL. Si-am avut o criza in care, in afara de Lehman Brothers si alti 2-3 pesti mai mici, n-a dat nimeni faliment…

In cazul in care nimeni nu da nimeni faliment, inseamna ca este stimulat comportamentul speculativ si li se spune investitorilor: nu va faceti probleme, va va salva intotdeauna Statul! Eu cred ca falimentul/ default/ refuzul la plata/ incapacitatea de plata este una dintre consecintele inevitabile. Discutam inainte cu Dl. Serbanescu care spunea: INFLATIE SAU RAZBOI. Inflatie sau razboi sau… falimente in masa. Sigur ca falimentele in masa, pana la urma, duc tot la inflatie sau la razboi. O solutie practica, pragmatica, intr-adevar, este inflatia.

Este o situatie din care nu se poate iesi “virgin”. Ceva trebuie sa patim, ceva trebuie sacrificat. Costurile sunt astazi mai mari decat erau in urma cu cativa ani. Atuncea poate lucrurile se puteau tine sub control, sacrificand niste banci… Problemele nu s-au rezolvat. O cauza fundamentala a crizei, pe plan international, a fost faptul ca bancile de economisire s-au comportat ca niste banci de investitii cu risc foarte mare… Tu credeai ca-ti depozitezi banii undeva in siguranta, cand, de fapt, banca aia se juca cu banii tai pe alte piete si banii tai erau pusi intr-o investitie riscanta…”

Ilie Serbanescu:

- Criza este una si aceeasi cu cea din 2007. Tratata prost. E a fost de la inceput o criza a datoriilor, o criza a datoriilor care au depasit veniturile, care au depasit si cresterea preturilor. Deci ea nu mai poate fi tratata… Si s-a ajuns, din aproape in aproape, [pana unde] au fost puse Statele sa preia datoriile. Statele sunt creditorii de ultima instanta. Au ajuns la ei si ei nu pot sa plateasca. Si atunci ce se poate face? Eu am zis foarte simplu: ma uit in istorie si vad ce s-a intamplat: INFLATIE SAU RAZBOI. Asta este iesirea! Daca exista intelepciune, poate evitam razboiul… Cu putina inflatie…Fara aceasta nu se poate! N-ai cum sa platesti!

- Razboi intre cine si cine?

- Se inventeaza, daca nu exista!

Oana Stancu:

- Dominique Strauss-Kahn de anul trecut, cam pe la mijlocul anului [de fapt, inca din martie 2009], vorbea despre posibilitatea unui razboi pe fondul crizei, si a fost o declaratie rostogolita pe toate partile, pentru ca era chiar seful FMI cel care lansa o asemenea ipoteza…

Niels Schnecker:

- Ceva se va intampla… Poate sa fie si inflatie, si razboi, sau amandoua la un loc!
Apropo de criza in forma de W, etc. Noi, de fapt, suntem intr-un L. Nu s-a terminat latura de coborare a L-ului. Nu s-a terminat! Inca ne mai ducem in jos. (…) Inca n-am ajuns la fundul crizei si inca mai avem de coborat.

Dl. Serbanescu are dreptate: ori inflatie, ori razboi, dar mai e un lucru care trebuie vazut in istorie: De cate ori a existat o criza de genul acesta, trei lucruri s-au schimbat: ordinea economica, ordinea sociala si, cel mai important, o schimbare de paradigma energetica. Eu cred ca vine si aia. Si atunci, daca aceste 3 lucruri se intampla, am putea scapa si de inflatie si de razboi, sau am putea ajunge la aceste trei… PRIN RAZBOI, cum s-a mai intamplat si alte dati.

- Eu ma uit cu foarte multa atentie la ceea ce face China. E foarte interesant ce se intampla acolo, inclusiv partea cu colonizarea Africii. China colonizeaza Africa nonsalant.

Victor Ciutacu:
- Vad si eu ce vede toata lumea. In primul rand ca se prabuseste un sistem. Daca in ’89 s-a prabusit sistemul socialist, acum se prabuseste sistemul capitalist. (…) Toate tarile (cu probleme) sunt tari capitaliste, eminamente capitaliste. Cei care au inventat capitalismul. Si mai vad un lucru, faimoasa criza a datoriilor suverane… exista, dar eu am o mica neclaritate… Toata lumea are datorii, am inteles. Au ajuns statele sa aibe datorii. La cine?! Aia e intrebarea mea.

Niels Schnecker:
- Unul dintre cei mai mari creditori este China, de exemplu…

Victor Ciutacu:
-   Nu sunt toti banii de pe planeta la chinezi! Undeva trebuie sa fie mormanul ala de bani pe care ii datoreaza toata lumea. Toata lumea datoreaza niste bani. O parte Chinei. Restul de parti? Adica sunt niste baieti care au solutii la povestea asta…

Ilie Serbanescu:
- Ati intrebat la cine sunt datoriile. Stiti la cine sunt? La Banci, domnule! La Banci, la Fonduri de Investitii, adica la niste privati. Si acestia, spre deosebire de niste investitori din industrie, din comert, care pot da faliment – si ajungem la ce spunea dl.Voinea – astia din Banci si din Fonduri nu dau faliment. M-ati inteles?

Stiti ce se intampla acum? Se baga cateva sute de miliarde in Grecia, se spune ca se salveaza Grecia… Nu se salveaza Grecia, domn`e! Se salveaza expunerea bancilor germane si franceze pe Grecia. Si se dau bani Greciei, ca Grecia sa plateasca bancile germane si franceze. Si pentru ca sunt implicate in aceasta poveste, li se cere acum la presiunea doamnei Merkel, care e si ea supusa presiunii contribuabilului german, care s-a plictisit sa tot dea pentru unul si pentru altul, sa plateasca si ei ceva.

Si atunci li se spune: “baietii, nu va mai luati acuma ce ar fi trebui sa va dea Grecia pe titlurile grecesti, dar o sa le luati peste 30 de ani. Si atunci participati si voi”. Si astia sunt multumiti ca iau si ei ceva. Dar asa- zisii investitori financiari privati [bancherii, n.n.] care nu sunt implicati in Grecia nu vor sa accepte chestia asta. Ca pentru ei era un privilegiu de a nu da faliment, de a nu obtine niciun fel de pierdere. Ei nu inregistreaza niciun fel de pierdere. Ei sunt obisnuiti sa ia tot. In timp ce aceia din industrie sau din comert pierd daca dau faliment. Si ei [investitorii financiari privati] se simt amenintati. Si atunci pun agentiile de rating… Pai dvs. credeti in povestea asta cu Standard & Poor’s care sanctioneaza Statele Unite? Nu, domnule, asta este o presiune a sistemului financiar-bancar american asupra autoritatilor americane sa reduca acele programe sociale care afecteaza in momentul de fata plata a ceea ce asteapta ei de la titlurile [de stat] americane.