LECŢIA DE SĂNĂTATE: Cât de dăunător este zahărul?

LECŢIA DE SĂNĂTATE: Cât de dăunător este zahărul?

- Potrivit legilor naturii, alimentele nu trebuie modificate nici de caldura, nici de rafinare, nici de decojire, ele trebuie sa fie lasate asa cum sunt, in intregul lor. De exemplu, taratele contin complexul de vitamine B si calciu, care este indispensabil in metabolismul amidonului si al zaharului. In lipsa acestor substante din alimente, organismul uman este fortat sa le ia din resursele proprii, fapt ce duce la o pierdere insemnata si la un dezechilibru, explică D. Menrath în cartea sa, “Dieta vieţii”

Pe scurt, fara a apela la lucrurile foarte subtile pe care le provoaca in organism, la contactul acestuia din urma cu cea mai mica cantitate de zahar se petrece urmatorul lucru :

•    Trecerea zaharului in intestinul subtire si de aici in sange se produce foarte rapid.
•    De aici se produce o modificare a structurii sangelui, creandu-se o stare de hiperglicemie.
•    Se instaleaza foarte rapid o stare de excitare pshica si fizica.
•    Pancreasul, in stare de alarma (in urma socului), produce insulina cu mult peste limitele normale. Efect: hipoglicemia insotita de oboseala accentuata.
•    Socul continua, rasfrangandu-se asupra ficatului care, si el, in aceeasi stare de buimaceala, isi transfera cea mai mare parte din rezerva de glucide in sange.
•    Acestea sunt sinusurile care innebunesc metabolismul si deregleaza sistemul nervos.

In procesul rafinarii zaharului, fiecare ramasita a vietii, toti nutrientii, vitaminele, mineralele sunt  inlaturate, ramanand un reziduu mort: ZAHARUL. Mai mult, adaugat in ceasca cu cafea, in combinatie cu cofeina, formeaza o substanta de 10 ori mai toxica decat nicotina pura.

Astfel, dupa rafinare, zaharul nu mai detine decat un singur element (carbonul) din cele peste 50 de elemente pe care le contin trestia sau sfecla de zahar inainte de … distrugere! Ca urmare, corpul omenesc este silit sa-si procure aceste elemente din rezervele proprii. O data ajuns in circuitul sanguin, zaharul incepe sa creeze dezordine, deoarece, fara sa stea in intestin, trece imediat in sange. Aici, cantitatea de zahar creste anormal de mult intr-o scurta perioada de timp, ceea ce dezvolta un surplus de energie si face ca oboseala sa dispara. Dar lucrurile nu stau asa. Ar fi prea frumos…

Cand consumam zahar, prin metabolizarea lui, diminuarea resurselor organismului genereaza o si mai mare oboseala decat cea initiala, pentru care s-a luat zaharul. Aceasta deoarece, pentru a fi metabolizat, zaharul foloseste “rezervele strategice” ale organismului : crom, calciu, enzime, magneziu, vitamina B1.

De fapt, in loc sa ne energizam organismul n-am facut decat sa ne biciuim organismul, iar natura nu lasa nici o greseala nesanctionata. La un examen glicemic, imediat dupa un consum mare de zahar, se poate observa ca glandele pancreatice, intens stimulate, secreta o cantitate prea mare de insulina, ceea ce duce la o reducere a zaharului din sange, sub nivelul mediu admis, de unde rezulta starea accentuata de oboseala.

In acelasi timp, datorita continutului mare de calorii ale zaharului, consumul excesiv de zahar produce o senzatie de satietate. Dar in zaharul rafinat nu mai exista nici enzime, nici fermenti si nici minerale si, drept urmare, corpul este obligat sa le sustraga din hrana necesara glandelor, nervilor si sangelui.

Totodata, consumul de zahar rafinat poate provoca afectiuni deosebit de grave, precum: scaderea memoriei, impotenta, scaderea vointei, afectiuni dentare, nevroze, artroza etc. Practic, consumul excesiv de zahar rafinat poate favoriza aparitia oricarei maladii.

Dupa indelungate studii medicale s-a ajuns la concluzia ca infarctul miocardic are la baza consumul indelungat al zaharului, painii albe si produselor din coca. In urma digestiei, ele se transforma in zahar. Chiar si fructele fierte sunt nesanatoase si din acest motiv recomand consumul lor in stare naturala.
•    La fel de nefast in alimentatie, ca si drogul sau alcoolul, zaharul este considerat chiar ca unul dintre cele mai puternice droguri.

•    Zaharul obtinut din sfecla de zahar are doar un singur constituent (dintre cei cunoscuti : zaharoza), pe cand sfecla de zahar are peste 50 de constituienti.

•    Intr-adevar, este de natura organica, dar prin rafinare se distrug toti constituientii necesari vietii, inclusiv enzimele.

•    Pentru a fi metabolizat, zaharul foloseste “rezervele strategice” ale organismului : crom, calciu, enzime, magneziu, vitamina B1.

•    Are consecinte asupra greutatii. Zaharul rafinat ingrasa oamenii, pentru ca furnizeaza numai calorii goale, de calitate slaba. Rezultatul: supraalimentatia, pentru a obtine nutrientii necesari.

•    Creeaza oboseala (vezi hipoglicemia), diabet, gastrite, ulcere, carii, boli de inima.

•    Nu este indispensabil.

•    Organismul nu are nevoie de un aport exterior de zahar; la nevoie, il fabrica singur sub forma glucozei (singurul carburant al organismului).

•    Pe masura ce organismul isi determina singur nevoile de zahar, acesta va fi fabricat direct din rezervele de grasime. Deci grasimile vor fi transformate in glucoza.

Zaharul poate fi inlocuit, eventual, cu miere.
Pe de alta parte, zaharul din fructe este exceptional de bogat in nutrientii de care corpul nostru are nevoie. In plus, fructele furnizeaza fibra pe care zaharul alb rafinat nu o are. Zaharul fermenteaza, formand acid acetic si alcool.

Cu cat veti consuma mai putine alimente, cum sunt: cafeaua, ceaiul, laptele, sucurile din comert, alcoolul sau zaharoasele, cu atat veti putea controla mai bine sanatatea si, implicit, greutatea.

Inlocuitor de zahar

Din frunze tinere de patlagina se poate prepara un sirop care poate fi folosit in vederea reglarii metabolismului si curatarii sangelui pe tot parcursul anului.

•    Se culeg in jur de 5-6 maini de frunze de planta.
•    Se spala bine si se trec frunzele prin masina de tocat.
•    Se adauga putina apa, 300 g de miere si 200 g de zahar.
•    Compozitia obtinuta se asaza la foc mic, amestecandu-se continuu, pana la fierbere.
•    Cand toate elementele de mai sus s-au transformat intr-o pasta mai vascoasa se toarna in borcane, se astupa si se depoziteaza in frigider.

 

Publicitate

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (5 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

Un comentariu

  1. Sfinx

    Ceva schioapata in logica articolului. Dupa ce ne sperie bine cu efectele consumului de zahar, ne recomanda o reteta cu 200 de gr. de…. zahar?!!! Si fructoza se asimileaza rapid si creste nivelul glicemiei. Daca are si alti nutrienti este foarte bine, dar asta nu schimba mecanismul asimilarii glucidelor. La fel si mierea. In alta ordine de idei, de cand zaharul intra in reactie chimica cu cofeina? Ambele substante sunt stabile din puncvt de vedere chimic. In general eu n-am incredere in semnale alarmiste radicale. Nimic in natura nu este negru-negru sau alb-alb. Peste tot exista un fel de gri. Vechii latini aveau o vorba: “Aurea mediocritas” – trebuie un echilibru in toate!

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.