- Creierul uman este ca o bibliotecă care depozitează amintiri în loc de cărţi. Cel care face această activitatea este bibliotecarul creierului nostru, şi anume hipocampul, partea creierului care este cea mai implicată în memorie.
Hipocampul are cea mai mare responsabilitate în biblioteca craniană, jonglând cu memoria pe termen scurt, în timp ce cataloghează materialele pentru “colecţia permanentă” de memorie pe termen lung.
Însă nu e singura parte a creierului care munceşte. Diferite feluri de memorie se află în diferite zone ale creierului. Cu aşa o configuraţie, creierul are nevoie de un sistem pentru a codifica şi a regăsi amintiri.

Creierul trebuie să fie capabil să scoată la suprafaţă informaţii într-o clipă, fie că este vorba despre un lucru în aşteptare (cum ar fi număr de telefon), fie o amintire prăfuită care a stat în depozit ani de zile (amintirea primului sărut, de exemplu).
Dar se întâmplă uneori să nu reuşim să accesăm amintirile de care avem nevoie. Uneori este banal, ca atunci când devastăm întreaga locuinţă pentru că nu ne găsim ochelarii aşezaţi frumos pe cap sau cheile pe care le avem în mână pe tot parcursul căutării. Alteori, sunt lucruri mai jenante, ca de exemplu atunci când îi spui unui coleg „frate” pur şi simplu pentru că nu îţi mai aminteşti numele lui.
Indiferent de ce vârstă ai avea, sunt câteva lucruri pe care le poate face oricine pentru a-şi optimiza “depozitul de amintiri” şi pentru a le accesa pe cele care au fost deja arhivate în propria “bibliotecă”.
1. Mare atenţie la consumul de alcool!
Memoria şi alcoolul au o relaţie interesantă. Prea mult alcool afectează memoria, cum se întâmplă pentru oricine s-a trezit dintr-o beţie, cu o imagine vagă despre ce s-a întâmplat cu o noapte înainte. Chiar şi activităţi mentale simple precum număratul invers şi spunerea alfabetuluipot deveni complicate sub influenţa alcoolului. Abuzul de alcool va avea un efect negativ asupra celulelor din creier ce sunt legate de memorie.
Există însă şi anumite dovezi cum că alcoolul consumat moderat poate aduce şi unele beneficii. Unele studii au arătat ca băutorii moderaţi au avut rezultate mai bune la anumite teste de memorie şi cunoaştere decât nebăutorii şi băutorii înrăiţi.
Un alt test ce a urmărit peste 4000 de persoane peste 65 de ani a arătat că cei care au consumat până la 2 pahare de vin pe zi, au avut cu 45% mai puţine riscuri de a fi afectaţi de boala Alzheimer decât nebăutorii.
Nu vă apucaţi de băut însă într-un mod frecvent, deoarece există anumiţi factori de risc pentru organismul dumneavoastră, care cu greu pot fi controlaţi. De aceea, de exemplu resveratrolul, unul din flavonoidele din vinul roşu (despre care se crede că are beneficii speciale asupra vaselor de sânge), poate fi găsit şi în sucul de struguri roşii.
2. Eliminaţi orice urmă de depresie
Orice lucru care cauzează un stres major în viaţă, inclusiv anxietate sau mânie, va „mânca” la un moment dat părţi din creier care sunt responsabile pentru memorie. Cea mai periculoasă dintre aceşti factori majori de stres este despresia.
Depresia cauzează o creştere a nivelului de cortisol în fluxul sanguin, care ridică, la rândul ei, cantitatea de cortisol din creier. Cu ajutorul dispozitivelor de imagini pentru creier, medicii au putut să vadă cum cortisolul crescut diminuează anumite porţiuni ale creierului, cel mai important fiind hipocampul.
Un studiu a arătat că persoanele care au suferit de depresie, chiar dacă aceasta s-a întâmplat cu ani în urmă, au suferit o pierdere între 12% şi 15% din hipocamp. Cum hipocampul este centrul de curăţare pentru memoria pe termen scurt, depresia prelungită distruge abilitatea creierului de a-şi aminti ceva nou. Totodată se pare că oameni depresivi sunt capabili să selecteze doar amintirile negative pentru a le depozita pe termen lung.
De aceea, pentru a nu rămâne numai cu amintirile urâte din viaţă, şi mai ales dacă vă simţiti depresivi, este neapărat nevoie să consultaţi un terapeut sau un psiholog, care vă poate da o mână de ajutor fie şi prin simplul fapt că vă ascultă.
3. Faceţi mişcare
Exerciţiile fizice nu antrenează numai corpul, ci şi creierul.
Obezitatea este un factor de risc pentru multe afecţiuni şi boli, care la un moment fac ravagii şi asupra creierului, inclusiv atacul cerevral şi boala Alzheimer. Fără exerciţii în mod regulat, arterele şi vasele de sânge pierd abilitatea de a pompa sânge eficient.
Creierul depinde de energia primită printr-o continuă asimilare de oxigen şi nutrienţi de la fluxul sanguin, iar când aceşti nutrienţi nu ajung la el, abilitatea creierului de a munci este compromisă.
Studiile arată că o persoană, cu cât este mai activă din punct de vedere fizic, cu atât atinge un nivel mai înalt în performanţele de cunoaştere.
4. Vizualizarea şi asocierea
O imagine valorează cât o mie de cuvinte, aşa că transformarea unei liste de cuvinte în imagini vă poate ajuta să vă amintiţi cuvintele mai bine.
Puteţi folosi vizualizarea pentru a vă aminti o listă întreagă de activităţi dacă asociaţi imaginile împreună cu acţiunile. Puteţi crea o vizualizare care leagă toate imaginile împreună, într-o poveste banală.
Sigur, pare bizar, dar nu puteţi nega că sună totodată şi amuzant. Vizualizarea este la baza multor sfaturi pentru îmbunătăţirea memoriei care urmează a fi prezentate, aşa că… încercaţi să vizualizaţi care ar fi următorul sfat din această listă.
5. Fiţi atenţi
Opt secunde este mai mult decât o simplă perioadă de timp, este numărul de secunde de care ai nevoie pentru a-ţi îndrepta atenţia completă asupra unui lucru, deci pentru a transfera aceea amintire de la memoria de scurtă durată la cea de lungă durată.
Indiferent cât de frumos puteţi folosi abilităţile de vizualizare a informaţiilor care vă sunt oferite, această aptitudine este nefolositoare dacă nu sunteţi atenţi la ce anume trebuie să vă amintiţi în primul rând.
Uneori nu ne amintim lucruri deoarece nu am memorat niciodată informaţia şi nu am aşezat-o în “biblioteca” noastră. Cu toţii avem momente când punem cheile într-un loc, sau scriem pe o foaie de hârtie un număr de telefon sau un cuvânt pentru a ne reaminti ceva, crezand că doar atât avem nevoie pentru a accesa amintirea respectivă. Totuşi, fără a fi atenţi la ce reprezintă pentru noi acea informaţie şi pentru ce anume avem nevoie de ea, toate aceste trucuri de a ţine minte ceva sunt inutile.
Încercaţi să îndepărtaţi factorii care vă distrag atenţia, precum muzica, televizorul sau telefonul pentru a fi cu adevărat concentraţi asupra lucrului.
Unul din trucuri pentru a reuşi sa înregistraţi chiar şi cele mai nesemnificative acţiuni este acela de a repeta cu voce tare ce anume faceţi. De exemplu, când vă puneţi ochelarii undeva, repetaţi cu voce tare “Îmi pun ochelarii pe masa din bucătărie”. Pare ciudat să vorbiţi singuri, dar cu siguranţă o să găsiţi lucrul căutat.
6. Jocul numelor
Acest sfat este construit pe baza celor pe care vi le-am arătat până acum. Atunci când faceţi cunoştinţă cu o persoană nouă, este important să fiţi atenţi la nume şi la chipul acesteia. Imediat ce aflaţi numele persoanei, spuneţi-l persoanei înapoi spunând “Îmi pare bine de cunoştinţă, Elena”, de exemplu. Nu e un truc ieftin, cercetătorii au descoperit că persoanele au o şansă mai mare cu 30% de a-şi aminti un nume dacă îl repetă imediat ce îl află.
Pentru a reuşi să ţineţi minte şi chipul persoanei puteţi face o asociere cu o celebritate cu care vi se pare că seamănă. Dacă nimic nu funcţionează, atunci încercaţi să vă amintiţi de persoană imaginându-vă că ar trebui să oferiţi detalii poliţiei pentru a-i face portretul robot. Dacă vă puneţi astfel problema, cu timpul veţi învăţa să reţineţi mai multe detalii la prima vedere, fiind mai uşor să vă amintiţi numele şi chipul persoanei.
7. Împărţirea “în bucăţi mari” a cuvintelor
Poate nu aveţi probleme în a vă aminti lista de cumpărături, dar cu siguranţă aţi uitat uneori numărul PIN al cardului, numărul de telefon, sau chiar adresa la care locuiţi. Împărţirea acestor informaţii “în bucăţi mari” vă poate ajuta la o memorare mai uşoară. De exemplu: un număr de telefon îl memoraţi mai uşor pe bucăţi de câte 3-4 cifre decât toate cele 10 cifre odată.
Acelaşi lucru puteţi face şi cu lista de cumpărături, numai că aici încercaţi să împărţiti tot ce aveţi de luat din magazin pe categorii, adică atunci când ajungeţi la lactate o să aveţi imediat în minte tot ce trebuie achiziţionat de acolo.
8. Metoda Loci
Cea mai veche metodă de memorare vine din Grecia Antică. Într-o seară, un poet numit Simonides a fost chemat să recite o poezie la un banchet. Simonides într-un moment de noroc a părăsit clădirea chiar înainte ca aceasta să se prăbuşească. Cu toate că trupurile celor care au fost prinşi sub dărâmături erau foarte fărâmiţate, Simonides i-a identificat pe toţi, amintindu-şi exact unde era aşezat fiecare dintre ei.
Această metodă de memorare, prin asocierea lucrurilor/oamenilor cu locul sau locaţia unde se află, a rămas cunoascută ca metoda Loci (metoda locurilor) şi era cea mai folosită pentru învăţat în perioada antică.
Spre exemplu, dacă folosiţi exprimarea de „în primul rând” şi apoi „în al doilea rând” în creearea unei liste, atunci utilizaţi o derivată modernă a metodei Loci. În folosirea acestei metode, asociaţi noi informaţii cu cele pe care este imposibil să le uitaţi.
9. Foloseşte-te de ambientul tău
Obiceiul de a vă lega o aţă de deget pentru a vă aminti ceva pare un pic amuzant, dar motivul pentru care folosiţi acea aţă are sens. Prin aşezarea unui lucru uşor strâmb în mediul personal creaţi un memento vizual. Cheia este aceea de a crea o vizualizare puternică a motivului pentru care există o aţă legată de deget înainte de a face asocierea.
Vă puteţi folosi şi de alte lucruri din sfera personală. Dacă nu vreţi să vă folosiţi de aţă, puteţi să vă schimbaţi inelul, brăţara sau ceasul de pe o mână pe cealaltă pentru a vă aminti lucruri. Sau dacă vă treziţi în mijlocul nopţii cu un gând pe care nu vreţi să-l uitaţi, faceţi o asociere cu ceva de pe noptiera de lângă pat, o carte sau ceasul deşteptător. Apoi plasaţi obiectul pe podea. Dimineaţă când vă treziţi şi vedeţi obiectul, o să vă amintiţi exact motivul pentru care a ajuns acolo.
10. Antrenamentul duce la perfecţiune
Poate unele dintre sfaturile de mai sus vi se par uşoare. Dar asta e frumuseţea lor. Însă pentru a beneficia pe deplin de ele va trebui să exersaţi, pentru că nu oricine poate începe imediat să îşi creeze imagini vizuale folositoare sau să utilizeze metoda Loci pentru a-şi aminti lucruri. Dar, atunci când creierul devine antrenat să gândească astfel, va deveni mai uşor.
Puteţi exersa în orice moment aceste sfaturi de memorie: atunci când ieşiţi în oraş, atribuiţi persoanelor din jurul dumneavostră un nume şi oferiţi-le câte o trăsătură principală de identificare. Mai puteţi face aceste lucruri atunci când aşteptaţi la rând la bancă sau la doctor.
Una din cele mai uşoare modalităţi de a exersa este aceea de a învăţa pe altcineva aceleaşi lucruri. Prin explicarea informaţiilor cu exemple, o să le repetaţi şi o să vi le întăriţi în minte.








































Comentează acest articol