- Rostirile lui „candide” au facut înconjurul lumii. Mesajul e simplu şi pe înţelesul tuturor: guvernele nu conduc lumea, Goldman Sachs conduce lumea iar lui nu-i pasă. Cuvintele brokerului care a făcut aceste afirmaţii acum câteva zile într-un interviu acordat BBC având în fundal imagini cu city-ul londonez, districtul financiar numărul doi al lumii, se aud şi acum în urechile tuturor chinuind bunul simţ a milioane de oameni. Iar dacă aceste destăinuiri nu au fost suficiente pentru a şoca până şi pe cei mai somnolenţi dintre telespectatori, cu siguranţă confesiunile sale de noapte care au urmat au trezit de-a binelea din toropeală pe oricine. Am aflat astfel în continure că omul s-a culcat în fiecare seară timp trei ani visând la o recesiune de tipul celei din anii ’30 de pe urma căreia să câştige suficient de bine pentru a-şi potoli pofta de bani, scrie România Liberă
Toate acestea ne aduc însă în miezul problemei şi ne descriu foarte bine cocteilul otrăvitor care ne-a adus la o criză financiară şi iată, la una economică.
Astfel, chiar dacă Goldman Sachs cu siguranţă nu conduce lumea oricât de mult s-ar flata ipochimenii care conduc instituţii de acest gen, complicitatea dintre marile guverne naţionale şi instituţiile financiare internaţionale nu poate fi tăgăduită. Liberalizarea excesivă a pieţei financiare care acum ne dă bătăi de cap provocând criza a fost consfinţită de guverne.
Mai mult, transpunerea acum a tuturor costurilor provocate de criză pe umerii claselor de mijloc şi muncitoare neagă publicului larg o minimă măsură de justiţie socială. Iar faptul că nu avem politicieni cu destul curaj şi imaginaţie care să găsească moduri prin care să oblige giganţii financiari măcar la plata a o parte din pagubele cauzate de criză este foarte grav şi contribuie din plin la adâncirea marasmului economic şi mai ales moral în care ne aflăm.
Ajungem astfel la chestiunea crucială: problema morală.
Indivizi care au făcut comerţ ani de-a rândul cu active lipsite de orice valoare, in totală cunoştinţă de cauză şi în desăvârşită lipsă de conştiinţă. Un singur lucru a contat: banii. Astfel, individul mai sus menţionat este doar exponentul unui grup care respiră iresponsabilitate, dispreţul faţă de oameni şi făţărnicia implicată în naturaleţea pe care o pretind că o are un asemenea comportament. Iar întrebarea care se pune în astfel de condiţii este: noi, restul, ce ne facem?
Loading ...
Comentează acest articol