FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

- O nouă ştiinţă dezvăluie modul în care creierul este “setat” atunci când vine vorba de a cheltui bani şi cum îl putem restarta, relatează thedailybeast.com.

Analiza începe cu prezentarea unei experienţe în care o tânără alege să meargă la universitatea pe care şi-a dorit-o în loc să meargă la şcoala pe care au dorit-o părinţii pentru ea, chiar dacă i-au promis o sumă de bani destul de importantă. Pentru mulţi pare un caz tipic de “greşeală a tinereţii”, o decizie bazată pe nevoile din acel moment (un oraş palpitant, independenţă) în locul nevoilor de mâine (bani, adăpost).

Într-adevar, alegerea de a cheltui în loc de a economisi reflectă un capriciu uman, mai exact este vorba despre o preferinţă pentru satisfacţie imediată mai puternică decât aceea pentru un câştig viitor. Cu alte cuvinte, există o bucurie mai mare dacă ne cumpărăm o pereche de papuci noi, sau un iPhone 4S, sau mergem într-o vacaţă în Caraibe acum, decât dacă ne imaginăm o viaţă confortabilă pentru mai târziu.

“Plăcerea din acest moment valorează mai mult pentru noi decât plăcerea de mai târziu”, spune economistul William Dickens de la Universitatea Northeastern. “Preferăm mai mult consumul actual decât consumul viitor. Această preferinţă ar putea fi resetată în creierul nostru”.

Oamenii de ştiinţă care studiază funcţionarea creierului au analizat neurologia unei zile la mall, şi au descoperit că există diferenţe măsurabile între creierele oamenilor care economisesc şi cei care cheltuie, în special în zonele cerebrale care prezic consecinţele, procesează ideea de recompensă, stimulează motivaţia şi controlează memoria.

De fapt, neurologii au întocmit o hartă cu circuitele creierului în fază de economisire şi de cheltuire atât de precisă, încât au reuşit să crească economiile şi să dezactiveze circuitul cheltuielii la unele persoane (în laborator, nu la casa de marcat).

Rezultatul: preferinţele oamenilor s-au schimbat de la “a cheltui ca un nebun” la “a economisi ca un copil ce îşi doreşte o jucărie”. Aşadar, materia cenuşie care este responsabilă pentru unele din cele mai importante decizii îşi dezvăluie în sfârşit secretele. Să spunem că această parte a creierului se numeşte “creierul banilor”.

Între timp, psihologii şi economiştii care studiază comportamentul consumatorilor identifică tipurile de personalitate şi alte trăsături care disting persoanele care cheltuie de cele care economisesc, arătând că persoanele cheltuitoare nu sunt nici proaste şi nici iraţionale, dar de multe ori pur şi simplu nu prevăd într-un mod clar consecintele derivate din lipsa economisirii. Tot ce trebuie să facă este să-şi reconecteze creierul pentru a găsi plăcere în recompense viitoare.

Într-un experiment, neuroeconomistul Paul Glimcher de la Universitatea din New York, a dorit să vadă de ce ar avea nevoie oamenii pentru a accepta întârzierea unei recompense. A oferit voluntarilor ocazia de a alege fie 20 de dolari acum, fie într 20,25 şi 110 dolari mai târziu.

Pentru a măsura activitatea cerebrală în timp ce oamenii analizează dacă acceptă amânarea recompensei, oamenii de ştiinţă au supus subiecţii lor la aparatele de rezonanţă magnetică imagistică (fMRI). Cercetătorii au descoperit activitatea în două regiuni – striatum ventral, ascuns bine în creier, şi cortexul median prefrontal(PFC) chiar în spatele frunţii – şi au urmărit îndeaproape preferinţele oamenilor.

La o persoană căreia i s-a oferit posibilitatea de a alege între 100 de dolari azi sau 100 de dolari săptămâna viitoare, activitatea din aceste regiuni a scăzut atunci când s-a luat în considerare alegerea variantei cu săptămâna viitoare şi “cădea” de tot când plata era amânată tot mai mult.

Aceste persoane sunt cele care se conduc după principiul “cheltuie acum, nu contează ce va fi mâine”, căutând recompensă imediată. La alte persoane, totuşi, activitatea din striatum ventral şi din PFC era aceeaşi fie că se gândeau la ideea de a avea bani în acel moment, fie în viitor, indicând că oameni erau fericiţi indiferent de momentul în care primeau banii.

Pentru cineva care îşi doreşte să economisească bani, dar nu reuşeşte să facă acest lucru, apare o provocare evidentă: cum pot să îmi fac ambele zone ale creierului la fel de active atunci când sunt pus în faţa unei recompense imediate ca şi atunci când mă gândesc la una viitoare? Oamenii de ştiinţă lucrează intens la acest aspect.

Numeroase studii au arătat rolul principal pe care cortexul prefrontal îl are în a ne determina să amânăm recompensa de bună voie în favoarea economisirii pentru zilele viitoare. Partea creierului PFC trimite semnale gen “linişteşte-te” către circuitele din mijlocul creierului care comandă “vreau acum”.

În studiile care folosesc magneţi puternici pentru dezactivarea temporară a PFC-ului la voluntarii umani, persoanele devin mult mai impulsive. Asta înseamnă că aceştia preferă recompensa imediată, însă dacă activăm această parte în mod artificial, subiecţii devin perfect mulţumiţi de ideea de a economisi pentru ziua de mâine.

Tehnologia “de navigare” noninvazivă, numită stimulare transcraniană magnetică (TMS), este deocamdată studiată la Universitatea Columbia şi NYU. Tehnologia funcţionează prin inducerea unui curent electric slab în regiuni ale creierului. În laborator, acest lucru permite oamenilor de ştiinţă să indice regiunile creierului oamenilor care sunt responsabile pentru anumite funcţii.

Până acum, TMS a fost folosită cu success pentru a trata durerea cronică, depresiile majore şi unele simptome de schizofrenie, în fiecare caz prin încetinirea sau oprirea activităţii în circuitele specifice cerebrale care stau la baza acelei afecţiuni.

Oamenii de ştiinţă au arătat de asemenea că a avea o memorie de scurtă durată bună (sau memorie de “muncă”) este asociată cu faptul de a fi capabil să te proiectezi în viitor şi să faci planuri pentru acea perioadă, care este o premisă a economisirii.

Stiinţa nu a reuşit încă să identifice ce modificări au apărut în creierul generaţiei reţelelor de socializare, dar obişnuinţa tot mai mare de a face cumpărături cu un singur click şi de trimite mesaje instant nu doar că satisface dorinţa de a obţine bonificaţii instantanee, dar o şi încurajează.