Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt aparatele electrice pentru telefonie, ce reprezintă 8,97% din exporturile româneşti, cu o creştere de 72,96% faţă de aceaşi perioadă din 2010, părţile şi componentele pentru autovehicule (5,68% din exporturile româneşti, cu o creştere de 55% faţă de aceaşi perioadă din 2010), autoturisme şi alte autovehicule (3,71% din exporturile româneşti, cu o creştere de 36,75% faţă de aceaşi perioadă din 2010).
Îngrăşăminte minerale sau chimice azotoase reprezintă 2,08% din exporturile româneşti şi au avut o creştere de 110,8% faţă de aceaşi perioadă din 2010, iar semifabricatele din fier sau oţeluri nealiate reprezintă 1,17% din exporturile româneşti, cu o creştere de 146,17% faţă de aceaşi perioadă din 2010, potrivit MECMA.
În valori absolute, exporturile româneşti au crescut cu 700.000 euro în luna septembrie 2011 faţă de luna august 2011, păstrându-se, astfel, ritmul de creştere constant pozitiv pentru o perioadă consecutivă de 25 luni.
După nouă luni din anul 2011, exporturile FOB ale României au fost de 33,45 miliarde euro, mai mari cu 24,2% decât volumul exporturilor din aceeaşi perioadă a anului 2010.
Volumul importurilor în aceeaşi perioadă a fost de 40,35 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere de 19% faţă de primele nouă luni ale anului 2010. Soldul balanţei comerciale după nouă luni din anul 2011, în valoare de 6,9 miliarde euro, este inferior celui înregistrat în aceeaşi perioadă a anul 2010. Scăderea este de 82,4 milioane euro.
Importurile CIF aferente lunii septembrie 2011 s-au cifrat la 4,9 miliarde euro şi au avut un ritm inferior de creştere (comparativ cu exporturile) de 12,7%, semn al menţinerii investiţiilor din activitatea productivă.
După nouă luni din anul 2011, structura exporturilor prezintă o îmbunătăţire constantă, ponderea produselor industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport fiind de 41,2%. Din totalul exporturilor româneşti, 75% reprezintă produsele manufacturate.
Orientarea geografică a exporturilor spre ţările Uniunii Europene se menţine (71,1% din exporturi şi 71,6 % la import), dar se confirmă tendinţa anterioară de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză (creştere a exporturilor de 30,1%, valoare peste media de 22% înregistrată în Uniunea Europeană).
Ţările către care s-au orientat exporturile româneşti cu creşteri semnificative sunt Canada (98,4%), SUA (45,91%), Brazilia (122%), Federaţia Rusă (28,91%), Kazahstan (86,4%), Africa de Sud (144,2%), Emiratele Arabe Unite (86,76%), Arabia Saudită (174,66%), Iordania (127,6%), Tunisia (99,46%), Irak (76,1%), Kuweit (218,4%), Afganistan (198,43%), Singapore (98%).
Potrivit MECMA, referitor la trendului pozitiv pe care îl urmează exporturile româneşti în acest an, şeful misiunii FMI în România, Jeffery Franks, declara că “valoarea estimată a creşterii economiei româneşti în anul 2011 va fi menţinută la 1,5%, pe baza unor exporturi susţinute şi a unei recolte agricole semnificative”.
Ţinta propusă de FMI este determinarea unei creşteri a economiei globale de 1,5% până în 2016 şi crearea de 20-40 milioane de noi locuri de muncă.
În acelaşi sens, Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, a susţinut necesitatea aplicării rapide a “Planului de acţiune de la Cannes pentru creştere economică şi crearea locurilor de muncă” iar una dintre măsurile propuse cu ocazia Summit-ului G-20 de la Cannes, din 4 noiembrie 2011 este creşterea exporturilor şi orientarea acestora spre pieţe cu putere de absorbţie sporită.
Loading ...
Comentează acest articol