- Multe persoane supraponderale nu reuşesc să slăbească indiferent de eforturile pe care le fac. Este posibil ca problema să nu se găsească în numărul caloriilor, ci în propriile noastre celule. Un număr din ce în ce mai mare de persoane sunt rezistente la insulină. Aşadar, organismul nostru nu mai foloseşte în mod corect hormonul secretat de pancreas – insulina – pentru a procesa alimentele pe care le-am mâncat. Rezultatul: organismul “ţine cu dinţii” de grăsimea care este deja acolo, scrie caring.com
Expertul în nutriţie Beth Reardon, director al Sistemului de Sănătate din cadrul Universităţii Duke, spune că incapacitatea de a slăbi din cauza rezistenţei la insulină este o problemă complicată, dar foarte des întâlnită.
Dacă vă luptaţi cu kilogramele în plus, atunci e posibil să vă aflaţi printre persoanele care suferă de “prediabet”, un sindrom al dereglărilor legate de insulină, care în mod normal duc la apariţia diabetului dacă nu faceţi schimbări în viaţa dumneavoastră.
De ce nu putem scăpa de kilogramele în plus
Atunci când organismul se hrăneşte, o parte din alimentele pe care le consumăm este transformată în glucoză (zahărul din sânge), sursa principală de energie a corpului nostru. Pe măsură ce sângele circulă prin pancreas, acest organ detectează nivelurile ridicate de glucoză şi este conştient că trebuie să elibereze insulină, un hormon pe care îl produce pentru a permite tuturor celulelor din organism să folosească glucoza. Celulele au receptori de insulină care permit glucozei să fie absorbite. Apoi, celulele fie folosesc glucoza pentru a genera energie imediat, fie o depozitează ca o viitoare sursă de energie.
Pentru unele persoane, acest sistem a luat-o razna. Receptorii de insulină ai celulelor au încetat să mai recunoască insulina, ceea ce înseamnă că celulele nu mai primesc glucoză. În schimb, glucoza se adună în sânge, iar pancreasul detectează nivelul ridicat al acesteia şi eliberează tot mai multă insulină. Astfel, orice cantitate de glucoză pe care celula reuşeşte să o absoarbă se duce direct în „depozit”, sub formă de grăsime.
Aşadar, ce face organismul nostru? Îşi stochează tot mai multe depozite de glucoză, ca viitoare surse de energie.
Nu putem slăbi deoarece organismul nostru este setat pe “modulul de supravieţuire”. Confruntat cu “lovituri” constante, pancreasul continuă să elibereze insulină pentru a ajuta energia să ajungă în celule, însă celulele copleşite spun într-un final „Destul!” şi încetează să mai acorde atenţie la ce se întâmplă în jurul lor.
Acest întreg proces se construieşte încet, de-a lungul anilor. Ce îl declanşează? În mare parte, o dietă supra-aglomerată cu carbohidraţi, pâine, paste, pizza, produse de patiserie şi alte produse procesate sau băuturi îndulcite. Cu alte cuvinte dieta modernă obişnuită.
Iată câteva semne de rezistenţă la insulină:
- Greutatea acumulată se localizează în general la burtă, măsurând mai mult de 100 de centimetri la un bărbat sau peste 89 de centimetri la o femeie.
- Un index de masă corporală ce se îcadrează în zona de supraponderali sau obezi
- Tendinţa de a avea poftă de carbohidraţi
- Oboseală frecventă, în special imediat după ce mâncaţi
- O gândire înceţoşată (deoarece glucoza este sursa de energie preferată a creierului, iar celulele cerebrale sunt „flămânde”).
- Nivelul de glucoză este ridicat
- O presiune a sângelui mare (135/85 sau mai mult).
Acest set de simptome este cunoscut ca şi „sindrom metabolic” sau „sindromul X”. Este foarte adevărat că există şi o predispoziţie genetică la unele persoane, însă rezistenţă la insulină, cea care duce la apariţia diabetului de tip 2, depinde în mare parte de stilul de viaţă.
Ce putem face pentru a restabili echilibrul
1. Faceţi mişcare. Puteţi privi exerciţiile fizice ca o metodă de a arde caloriile, dar în realitate scopul lor este acela de a antrena metabolismul. În timp ce ne antrenăm muşchii, creştem numărul de enzime care sunt în căutare de glucoză ca sursă de „combustibil”, în loc să o transforme în grăsime. Încercaţi să faceţi exerciţii moderate timp de 35-40 de minute (cum ar fi mersul pe jos) timp de 5-7 zile pe săptămână.
Bonus: Potrivit unei cercetări realizate de Institul Naţional de Diabet şi Boli de Rinichi şi Digestive, persoanele cu o greutate mai mare ard mai multă energie când fac aceleaşi exerciţii ca şi persoanele mai slabe.
2. Începeţi să reduceţi carbohidraţii. Nu trebuie să aveţi o diplomă în nutriţie pentru a face lucrurile mai uşoare pentru celulele dumneavoastră. Primul pas este eliminarea zahărului alb, a făinii albe şi a orezului alb din dietă. Acest lucru, reduce în mod automat cantitatea de carbohidraţi pe care o consumăm.
Deşi toată lumea ştie că un grâu integral 100% este mult mai bun decât cel alb, ar fi bine să fim prudenţi şi aici. Varietăţile moderne de grâu sunt extrem de diferite de tipul pe care organismul nostru a învăţat să îl proceseze. Grâul pe care îl mâncăm astăzi are puţine fibre şi este prea uşor digerabil, afectând astfel nivelul de glucoză.
3. Exploraţi lumea minunată a alimentelor-boabe. Nu trebuie să renunţaţi complet la pâine şi cereale. Dar, este bine să vă îndreptaţi atenţia spre produsele nerafinate, care sunt bogate în fibre şi au alte beneficii nutriţionale. Din fericire există o varietate largă de astfel de produse. Încercaţi aşa-numitele „boabe vechi” precum grâul alac (în România se cultivă în Munţii Apuseni), quinoa (denumită „boaba care bate carnea”, se găseşte în magazinele bio), orzul, orezul brun şi teff-ul (cereală bogată în fibre şi aminoacizi, care nu conţine gluten).
4. Puneţi organismul la treabă. Carbohidraţii nu se găsesc doar în cereale. Mâncaţi fructe şi legume întregi în loc de piureuri sau sucuri, astfel încât organismul să fie nevoit să muncească mai mult pentru a extrage glucoza din ele. Atunci când se poate, încercaţi să mâncaţi şi coaja acestor produse pentru a consuma cât mai multe fibre.
5. Cumpăraţi alimente neambalate. Deoarece contracararea luării în greutate din cauza rezistenţei la insulină depinde de fiecare îmbucătură, este recomandat să renunţaţi la alimentele ambalate. Acestea sunt de obicei bogate în grăsimi şi chimicale, fiind sărace în fibre şi alţi nutrienţi. Cumpăraţi alimente din piaţă, unde găsiţi majoritatea produselor integrale.
6. Atenţie la balonare, bomba cu ceas ascunsă în organismul nostru. Acest proces periculos compromite sănătatea generală a celulelor. Aici, vă ajută o dietă cu surse sănătoase de proteine anti-inflamatoare (în special peşte de apă rece, de exemplu somon, ouă, nuci, afine, ulei de măsline, ceai verde, vin roşu, şi condimente ca scorţişoara şi şofranul). Înlocuiţi grăsimile precum untul sau şunca.
7. Ca o ultimă soluţie, întrebaţi medicul despre un medicament care vă poate ajuta. Meltformina este prescrisă uneori pentru cazurile de incapacitate de a pierde excesul de grăsime din cauza rezistenţei la insulină. Acest medicament ajută la controlul cantităţii de glucoză din sânge, însă este eficient doar dacă au loc schimbări de dietă şi se fac exerciţii fizice.
Concluzionând, doctor Reardon spune că „rezistenţa la insulină poate fi prevenită, iar dacă urmaţi paşii de mai sus, veţi observa schimbări imediate. Oboseala şi gândirea neclară vor începe să dispară. Astfel, veţi avea mai multă energie, iar kilogramele vor începe, în sfârşit, să scadă”.
Loading ...
Comentează acest articol