FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

- Prof. ing. dr. Gheorghe Mencinicopschi, unul dintre marii noştri specialişti în domeniul alimentaţiei sănătoase, a pornit nu demult o cruciadă împotriva obiceiurile alimentare deficitare ale omului modern. “Suntem ceea ce mâncăm dar suntem şi ceea ce gândim”, obişnuieşte el să spună.

Într-un amplu dialog despre hrana omului contemporan, profesorul Mencinicopschi atrage atenţia asupra faptului că obezitatea este un câştig al civilizaţiei – cu ghilimelele de rigoare la cuvântul “câştig”. Iată câteva din aspectele punctate de acesta, în interviul publicat de Jurnalul Naţional:

Despre “alimentele culturale”, care nu au echivalent în natură

Prof. Gheorghe Mencinicopschi:  Nu este un moft şi nu este o modă felul în care mâncăm. De mii de ani, omul a mâncat anumite aliment, iar acestea au devenit compatibile cu genomul lui. Lucrurile stau mult mai profund decât credem noi.

Alimentele reacţionează direct cu cromozomii noştri, cu materialul nostru genetic. Suntem ceea ce mânăcăm. De multe ori, uităm un fapt: de circa 40 de mii de ani, genomul omului, ca fiinţă biologică, nu s-a modificat. Dar alimentaţia lui s-a modificat foarte rapid.

Omul are, spre deosebire de restul speciilor, o evoluţie dihotomizată, foarte lentă. Din punct de vedere socio-cultural, ne-am modificat complet. Ne-am creat un mediu atât de atropizat, artificializat, încăt suntem neadaptaţi la mediul pe care ni l-am creat. Trăim în spaţii închise şi suntem îngrozitor de sedentari. Omul este o maşinărie făcută pentru mişcare. În momentul în care nu mai facem mişcare, putem să mâncăm sănătos, că tot ne îmbolnăvim.

Mâncarea, mai ales în ultima sută de ani, a devenit atât de deosebită de mâncarea naturală, încât eu deosebesc două feluri de hrană. Asta numai la om, pentru că în natură vorbim despre o hrană naturală integrală. Celelalte fiinţe consumă alimentele care le sunt destinate, prin anatomo-fiziologia lor, de către natură. Şi le mănâncă fără să le modifice în vreun mod.

Omul este singura fiinţă de pe pământ care a creat a doua categorie. Pe lângă alimentele naturale integrale, pe care le putem găsi ca atare în natură, a creat alimentele culturale, care nu au echivalent în natură. Acestea sunt alimente compozite, obţinute prin amestecarea mai multor alimente simple. De exeplu, un croisant sau un cârnat. Nu le veţi găsi într-un pom sau în pământ.

Ideea este că dacă genetica noastră se schimbă aşa de lent, iar noi am schimbat atât de repede alimentele, înseamnă că sistemul nostru gastro-intestinal, metabolismul nostru nu poate să recunoască aceste alimente, care au apărut într-un timp în care anatomia sistemului nostru nu s-a schimbat.

Despre combinarea alimentelor

Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Aromele astea industriale şi gusturile astea atât de puternice duc chiar la un fel de anestezie a gusturilor.

Faceţi următorul experiment: după ce mâncaţi alimente industriale, foarte-foarte savuroase, încercaţi să mâncaţi ceva natural –  şi nu-i veţi simţi gustul. În schimb, renunţaţi câteva luni la aceste alimente industriale şi încercaţi alimentele naturale integrale. Veţi începe să simţiţi din nou armonia gusturilor. Iar alimentele industriale vă vor părea apoi prea sărate, prea chimice…

Avem o şansă să ne întoarcem la alimentaţia corectă, sănătoasă, gustoasă, dar asta depinde de fiecare dintre noi. Nu trebuie să punem problema într-un mod simplist, adică că ne întoarcem la viaţa oamenilor cavernelor. E de ajuns să ne schimbăm modul de hrană.

Trebuie să conştientizăm că, în zeci de mii de ani în care a evoluat sistemul nostru gastro-intestinal, noi nu am avut la masă 15.000 de feluri de mâncare. Dintre acestea, însă, omul a mâncat un singur aliment concentrat la o masă. Aşa ar fi bine şi acum să facă. Noi mâncăm felul întâi, felul doi, desert şi ne aglomerăm într-un fel foarte dăunător sistemul nostru gastro-intestinal, care nu poate să digere în acelaşi timp carnea şi amidonul din cartofi.

Friptura este proteină de origine animală, grasă în special, care are nevoie de nişte enzime speciale şi care se digeră într-un mediu acid. Dacă în acelaşi timp consumăm şi cartofi, care sunt amidon, imaginaţi-vă ce se întâmplă, pentru că amidonul are nevoie de cu totul alte enzime, care au nevoie de alt ph, neutru, alcalin. Amandouă – carnea şi cartofii – nu pot fi mâncate în acelaşi timp. Nu se digeră nici carnea, nici amidonul, încep să fermenteze, apare un proces de putrefacţie în colon, iar în timp lucrurile decurg chiar până la cancer  de colon.

Carnea trebuie să o asociem cu ceea ce, în mod natural, omul asocia carnea, în trecutul speciei noastre: cu legumele. Legumele sunt indiferente la ph, când sunt digerate, ba, mai mult, ele ajută foarte mult la digestia grăsimii din proteina din carne. Fasolea verde, morcovul, sparanghelul, andivele…, dar sunt atât de multe…! Aici intervine gastronomia. Legumele, în nici un caz, nu trebuie gătite prin metoda “pane” şi prăjite. Pot fi sotate, fierte, făcute la gril. Şi iată că am ajuns la… revoluţia din bucătărie. De fapt,în asta constă revoluţia: ştiinţa de a face alimentele şi gustoase, dar şi sănătoase. Eu îi spun gastronomie nutriţională. Aceasta este revoluţia!

Despre vegetarianism

Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Atunci când zicem vegetarianism, înţelegem o multitudine de comportamente alimentare, unele chiar sănătoase. Dacă vorbim de ovo-lacto-vegetarieni, este în ordine. Dacă vorbim de ovo-lacto-pesco-vegetarieni, este şi mai în ordine. Sigur că sunt şi astfel de vegetarieni flexibili, şi e foarte bine.

Problemele apar la vegani. Ei sunt cei care se situează la extrema vegetarianismul, în sensul că ei nu consumă nici un fel de produs de origine animală: nici carne, nici lapte, nici ouă, nici miere măcar. Lucrul ăsta deja este exagerat şi eu nu aş recomanda veganismul în anumite etape ale vieţii.

În schimb, vegetarianismul ponderat cred că este un lucru foarte bun. El de fapt se pliază cumva pe tradiţia gastronomică românească, cu postul de miercuri şi de vineri, cu faptul că doar duminica se mânca un fel principal cu carne, cu măncăruri cât mai naturale… E un lucru dovedit ştiinţific astăzi că cel puţin jumătate din mâncarea care constituie farfuria noastră zilnică trebuie să fie compusă din legume şi fructe crude, proaspete, în sezon.

Despre stilul de viaţă fast-food 

Prof. Gheorghe Mencinicopschi:  Astăzi, singura noastră legătură cu alimentul este banul. Nu mai ştim cine produce hrana noastră. Şi tot banul ne dictează ce alimente să cumpărăm. Cumpărând alimente proaste, ne vom îmbolnăvi rapid. De aceea spun că suntem prea săraci ca să cumpărăm alimente proaste. Mai degrabă cumpărăm, de aceaşi bani, mai puţine alimente, dar mai bune.

Luaţi o persoană în vârstă din mediul rural şi mergeţi la cumpărături. Va cumpăra fructe şi legume, dar în niciun caz nu va lua acel produse puternic industrializate.

Un factor important, în generarea acestor comportamente nesănătoase, este şi reclama aceasta fără nici un fundament ştiinţific. De fapt, nu există nici un interes de a face reclamă unor produse nutriţional sănătoase. Cu toţii ştim că o marfă care este de calitate nu are nevoie de prea multă reclamă. Această reclamă ne ia ochii şi ignorăm  lucrurile sănătoase.

Fiinţa umană, aşa este ea clădită, ca în copilărie să înveţe prin imitaţie. Ce poate învăţa un copil până la 10 ani într-o familie unde se mănâncă numai junk-food? Înainte, în famiiliile consolidate, aveam cei 7 ani de-acasă în nutriţie. Astăzi nu se mai găteşte acasă. Se cumăpără alimente semipreparate, savuroase, dar pline întotdeauna de e-uri şi arome artificiale. Şi copiilor le creăm un stil de viaţă fast-food. Acest stil de viaţă creat copiilor este mai rău decât alimentul în sine, pentru că obişnuit astfel în copilărie, omul va rămâne dependent de acest stil de viaţă.

Despre foamea ascunsă

Prof. Gheorghe Mencinicopschi: Globalizarea este încă un factor perturbator. Ştiinţa a dovedit şi faptul că, dacă am putea, ar fi bine să mâncăm alimentele din zonele în care ne-am născut, pe o arie de câteva sute de kilometri, dar nu de câteva sute de mii de kilometri. Astăzi este pus în evidenţă un lucru care se numeşte foamea ascunsă.

Foamea ascunsă înseamnă tocmai aceste lucuri pe care le cere organismul şi noi nu le conştientizăm, macro- şi microelemente. Cele mai răspândite carenţe nutriţionale sunt cea de fier, de vitamina D şi A, şi carenţa de iod. Dar această foame ascunsă de nutrienţi esenţiali este mult mai răspândită, tocmai datorită rafinării elementelor, tocmai datorită faptului că alimentele industriale nu mai conţin cei minim 50 de nutrienţi necesari.

Noi ignorăm legile naturale, ca struţul. Băgăm capul în pământ. Nu vedem, nu există. În timp ce înmulţirea umanităţii se întămplă într-o rată exponenţială, numărul alimentelor scade. Oamenii din nou au fost entuziasmaţi, nu au făcut studii de impact de durată. Am inventat îngrăşămintele chimice de sinteză şi am crezut că s-a rezolvat nu ştiu ce problemă. Dar de unde? De fapt, am distrus solurile.

Mâncarea este din ce în ce mai nehrănitoare, pentru că solul distrus nu mai cedează microelemente. Un om nu are nevoie numai de proteine şi glucide. Un om are nevoie de minerale, de vitamine, fitonutrienţi. Şi o plantă nu are nevoie numai de azot, fosfor şi potasiu. Dacă plantele nu mai pot lua ce le trebuie, noi de unde să luăm? Avem producţii mari cantitativ, dar calitativ foarte proaste.