- Mercurul, plumbul, cromul şi alţi compuşi chimici, folosiţi în procesele industriale, iau ani din viaţa a milioane de oameni în fiecare an, relatează scientificamerican.com.
Preţul aurului afectează mai mult decât finanţele globale. Puţini iau în calcul că aurul provoacă şi cea mai toxică problemă de poluare a lumii, arată o nouă cercetare realizată de Institutul Blacksmith, organizaţie de sănătate a mediului ce are sediul în New York.
Minerii din ţări din Africa sau sud-estul Asiei folosesc mercurul pentru a separa metalul preţios de rocă şi de nămol. Pentru ca apoi să se poată separa amalgamul rezultat din aur şi mercur, trebuie încălzit pentru a vaporiza mercurul. De obicei, încălzirea are loc deasupra unei flăcări de gaz, eliberând astfel elementul puternic neurotoxic în atmosferă.
Între 10 şi 20 de milioane de muncitori care extrag aurul în felul acesta inhalează mercurul, ceea ce le afectează grav sănătatea.
Fizicianul Stephan Robinson, de la Crucea Verde din Elveţia, spune că „mineritul de aur la scară mică contribuie la o treime din mercurul eliberat în mediul înconjurător”, sau la o cantitate aproape la fel de mare ca şi arderea de cărbune la centralele electrice. Iar din cauza creşterii preţului aurului, această eliberare de mercur în mediul înconjurător continuă să crească.
Cercetătorii estimează că mai mult de 3,5 milioane de persoane suferă de afecţiuni ce sunt determinate de mercur, ca un rezultat al acestui tip de minerit, care a devenit cea mai gravă problemă de poluare toxică din lume în ceea ce priveşte numărul de persoane afectate.
Primele 10 cele mai grave probleme de poluare toxică din lume sunt:
1. Poluarea cu mercur din exploatarea aurului (3,5 milioane de persoane)
2. Poluarea cu plumb de la parcurile industriale (aproape 3 milioane de persoane)
3. Poluarea cu pesticide din agricultură (mai mult de 2,2 milioane de persoane)
4. Poluarea din topirea plumbului (puţin sub 2 milioane de persoane)
5. Poluarea cu crom din tăbăcirea pielii (mai mult de 1,8 milioane de persoane)
6. Poluarea cu reziduuri de mercur din alte forme de minerit (mai mult de 1,5 milioane de persoane)
7. Poluarea cu plumb din minerit (peste 1,2 milioane de persoane)
8. Poluarea cu plumb din reciclarea necorespunzătoare a bateriilor (aproape 1 milion de persoane)
9. Poluarea cu arsenic din apele subterane (cel puţin 750.000 de persoane)
10. Poluarea din fabricarea şi depozitarea pesticidelor (peste 700.000 de persoane).
După cum puteţi observa, singura problemă de poluare naturală este cea cu arsenic din apele subterane, iar aceasta este abia pe locul 9.
Puse la un loc, poluările cu arsenic, crom, plumb, mercur şi pesticide reprezintă principalele cauze a acestor probleme toxice în mare parte create de minerit, topirea metalelor, fabricare chimică, agricultură, industrie grea, tăbăcării şi eliminarea deşeurilor.
Bret Ericson de la Blacksmith spune că cele care produc cea mai mare poluare sunt corporaţiile mici, industrii la scară mică, care nu au nici un control al emisiilor, de cele mai multe ori din cauză că nu sunt reglementate.
O listă extinsă care include de asemenea şi activităţi specializate precum fabricarea chimică şi mineritul de uraniu, arată că cel puţin 100 de milioane de persoane din întreaga lume au probleme de sănătate sau îşi pierd viaţa din cauza acestor tipuri de poluări.
Această listă este rezultatul unui studiu realizat de Blacksmith a peste 2000 de locaţii toxice din 47 de ţări diferite.
Cercetătorii au clasat locaţiile şi problemele în funcţie de „anii de viaţă ajustaţi în funcţie de dizabilităţi”, sau DALY, care măsoară atât decesele premature cât şi impactul bolilor legate de poluare. În esenţă, un DALY este egal cu „un an «sănătos» de viaţă pierdut”.
În medie, cei afectaţi de una din problemele de poluare prezentate au pierdut 12,7 DALY din viaţă. Însă acest număr variază de la 24 de ani pierduţi din cauza plumbului din deşeurile de apă industriale la “doar” sub 3 ani pierduţi din cauza cromului hexavalent, forma cancerigenă a elementului, de la tăbăcării.
Există o sursă majoră a punctelor toxice mondiale care nu apare pe această listă: producţia de petrol şi industriile auxiliare, iar potrivit cercetătorilor, dacă ar exista informaţii şi date despre acest tip de poluare, cu siguranţă s-ar fi aflat în topul problemlor de poluare. La prelucrarea unei tone de petrol brut rezultă între 3,5 şi 5 metri cubi de deşeuri de apă şi între 3 şi 5 kilograme de nămol de epurare şi alte deşeuri solide.
Cercetătorii spun că mii de locaţii sunt „contaminate de către industria petrochimică, şi sunt adesea aşezate în zone populate”.
Pe viitor, Institutul Blacksmith şi Crucea Verde din Elveţia speră să poată măsura povara poluării ţărilor din punct de vedere individual. Între timp, grupurile ecologiste de sănătate notează că afecţiunile generate de poluare rivalizează cu boli precum SIDA şi tuberculoza, numai că aceste boli duc lipsă de sisteme globale asemănătoare care să prevină aceste efecte.
MERCURUL ELEMENTAR
„Argintul viu” este folosit pentru a separa aurul de rocă şi de nămol. Amalgamul aur-mercur este apoi încălzit, de obicei în aer liber, expunând minerul, copiii lor şi întreaga lume la mercurul vaporizat – un element puternic neurotoxic care cauzează tulburări de dezvoltare şi afectează sistemul nervos central.
APELE REZIDUALE INDUSTRIALE
Concentrarea apelor reziduale în parcuri industriale face posibilă instalarea unor sisteme de ecologizare comune, numai că, adesea, asemenea tehnologii nu sunt folosite, astfle că apa reziduală de la un parc industrial ajunge să curgă printr-o scurgere deschisă (foto).
Plumbul de la fabricarea bateriilor, topirea, producerea de sticlă cu plumb, precum şi de la pigmenţi, vopsele, ceramică, glazuri şi e-deşeuri ajunge de cele mai multe ori în mediul înconjurător, unde determină efecte dăunătoare sănătăţii cum ar fi tulburările de dezvoltare la copii.
De exemplu, râul Malir, din Karachi, Pakistan, se „mândreşte” cu un nivel al plumbului de 100 de ori mai mare decât standardul de sănătate pentru apa de irigare.
PROBLEMA PESTICIDELOR
Agricultura modernă se bazează pe pesticide, având nevoie de aplicarea a peste 2 milioane de tone anual pe terenuri. Efectele asupra sănătăţii la oameni variază de la iritarea pielii şi până la cancer.
În plus, stocurile de pesticide vechi cum ar fi DDT afectează în continuare mediul. Un număr estimat între şase şi nouă milioane de tone de astfel de pesticide produc efecte nocive, adesea din cauza depozitării necorespunzătoare.
Managementul containerelor de pesticide este iarăşi foarte important. Un fermier are voie să ia un container de pesticide, doar dacă îl aduce pe cel gol în loc, astfel încât să nu îl poată folosi pentru depozitarea alimentelor.
TOPIREA PLUMBULUI
Aproape 3,8 milioane de tone de plumb sunt produse anual prin separarea acestuia de minereul exploatat, cu ajutorul căldurii extrem de mari. De cele mai multe ori topirea, precum cea prezentată în această imagine din Vietnam, are loc în curţile oamenilor, fără nici un fel de control al poluării.
CROMUL CANCERIGEN
În cele mai multe părţi ale lumii, transformarea pieilor de animale în materie primă pentru haine din piele necesită crom, care în forma sa chimică hexavalentă este o puternică substanţă cancerigenă. Asemenea grupuri de tăbăcării, în ţări precum Bangladesh, produc cantităţi mari de deşeuri toxice. În Hazaribagh, 200 de tăbăcării separate produc în fiecare zi, în total, 7,7 milioane de litri de apă reziduală şi 88 milioane de tone de deşeuri solide, precum nămolul de crom (foto).
BATERII DE PLUMB – ACID
Bateriile reîncărcabile care ajută la pornirea majorităţii autovehiculelor sunt compuse din plăci de plumb şi acid sulfuric, într-un recipient de plastic. Este obligatorie reciclarea bateriilor uzate, acestea fiind clasificate ca „deşeuri toxice” prin Convenţia Basel privind deşeurile periculoase şi eliminarea acestora. Plăcile de plumb prind un strat fin de oxid de plumb care de cele mai multe ori este pur şi simplu scuturat, şi apoi inhalat sau absorbit în organism. În această fotografie un băiat topeşte plumbul recuperat de la o baterie într-un container deschis.
ARSENICUL ŞI APA DE FÂNTÂNǍ
Cele mai grave probleme de poluare toxică ale lumii nu se limitează doar la activităţi industriale. Arsenicul din apele subterane afectează în jur de 750.000 de persoane, mai ales în sudul Asiei. În fotografie puteţi vedea un copil care bea apă de la o fântână contaminată cu arsenic, care poate duce la afectarea vaselor de sânge, la bătăi de inima anormale şi cancer, pe lângă alte afecţiuni.
Foto: www.scientificamerican.com
Loading ...
Comentează acest articol