“Situaţia este critică. Trebuie să declarăm război acestor bacterii”, a declarat directorul ECDC, Marc Sprenger.
În anul 2010 au crescut şi cazurile de infectări cu tulpini E. coli rezistente la antibiotice. Anul trecut, în Italia şi Spania, între 20 şi 50% din infecţiile cu E. coli erau rezistente la fluorochinolone, unele dintre cele mai importante antibiotice utilizate la combaterea acestora.
În Marea Britanie au fost identificaţi 70 de pacienţi care purtau o bacterie ce conţinea NDM-1, o enzimă care distruge carbanepenemele. Alte studii au arătat că mai mult de 80% din călătorii care se întorceau din India către Europa purtau în intestin gena pentru producerea enzimei NDM-1.
Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii din Marea Britanie i-a avertizat pe doctori luna trecută să renunţe la un medicament utilizat pentru a trata o boală venerică deoarece acesta nu mai avea efect. Agenţia a afirmat că gonoreea – care a cauzat 17000 de infecţii în 2009 – ar trebui să fie tratată cu ajutorul a două medicamente în loc de unul şi a avertizat asupra unei “foarte reale ameninţari a gonoreei netratabile în viitor”.
Descoperirea unor noi medicamente pentru combaterea super-bacteriilor rezistente s-a dovedit a fi din ce în ce mai dificilă şi costisitoare – acestea sunt luate doar pentru o perioadă scurtă de timp, iar profiturile comerciale sunt mici. Comisia Europeană a lansat joi un plan de impulsionare a cercetării de noi antibiotice, promiţând aprobări accelerate pentru acestea şi finanţări pentru dezvoltare prin Iniţiativa pentru Medicamente Inovative (IMI) un parteneriat public-privat cu industria farmaceutică.
Aproximativ 25 de mii de oameni mor în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza infecţiilor bacteriene rezistente la antibiotice. Ţările cu cele mai ridicate rate ale infecţiilor rezistente, precum Grecia, Cipru, Italia, Ungaria sau Bulgaria, sunt şi cele care au cele mai mari rate de utilizare a antibioticelor.








































Comentează acest articol