FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

- Românii din Harghita si Covasna au de înfruntat singuri presiunile venite de la Budapesta, deoarece autoritățile de la București sunt dezinteresate de situația din zonă. Un studiu despre “Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita şi Covasna” arată că principalele probleme cu care se confruntă românii sunt acapararea totală a administraţiilor locale de către maghiari şi raportul natalităţii net favorabil ungurilor.

În acest moment, pe lângă autoritatea oficială de la Bucureşti, se consolidează în zonă o altă putere, ghidată de la Budapesta. Românii se plâng şi de faptul că tinerii maghiari sunt ajutaţi de la nivel central, inclusiv în găsirea locurilor de muncă, iar tinerii de etnie română sunt abandonați.

Raportul este elaborat de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova, în vara anului 2011 și va fi publicat în următoarele săptămâni.

Iată câteva dintre concluziile studiului:

”În această zonă avem comunităţi naturale, propriu-zise şi comunităţi imaginate, aflate în plină ofensivă politico-administrativă. Primul tip de comunitate este întâlnit în special acolo unde gruparea socială este naturală, construită pe afinităţi tipice lumii rurale: rudenie, vecinătate, acolo unde ideologia este mai puţin evidentă. Principala comunitate etnică fără ideologie manifestă în spaţiul administrativ-public este comunitatea românească.

Ambele comunităţi etnice suferă însă de oboseală demografică vizibilă. Comunitatea românească se retrage sub presiunea înaintării comunităţii imaginate maghiare. Aceasta, aflată în plin „imperialism etnic”, îşi reifică resorturile care-i permit reproducerea şi, deşi se bucură de succesul cuceririi administraţiei, se află pe o pantă descendentă demografic.

Maghiarii controlează munții și economia locală

Dincolo de un anumit joc de scenă practicat de autorităţile locale, spaţiul secuiesc la nivelul percepţiei şi al faptelor este deja o altă ţară. Aici factorul maghiar acţionează pe toate planurile coordonat, astfel încât şocurile generate de criza economică, de sincopele demografice etc. sunt mult mai bine suportate.

Aşa de pildă, sunt localităţi unde interlocutorii ne-au relatat că tinerii maghiari sunt susţinuţi să-şi găsească loc de muncă atât de către întreprinzătorii maghiari cât şi de către autorităţile locale. Întreprinzătorii maghiari controlează munţii şi economia locală.

Totodată, etnicii maghiari domină (ca şi până în 1989 de altfel) autoritatea locală. În felul acesta, chiar dacă populaţia în ansamblu îmbătrâneşte, tinerii sunt efectiv încurajaţi să se stabilească în sat, în timp ce românii nu-şi pot găsi locuri de muncă nici în administraţie, nici în economia locală pentru că … sunt români (nu cunosc limba maghiară, cunoaşterea limbii române încetând să mai fie o cerinţă).

Copii de români, convinși să treacă la clasa de maghiară

Educaţional, a apărut un sistem cvasiparalel, cu costuri probabil mari pe termen lung, în sensul că bacalaureatul se dă de formă, nivelul de pregătire al tinerilor maghiari fiind foarte slab (un inspector din jud. Harghita ne spunea că, probabil, promovabilitatea la bacalaureat în judeţele Harghita şi Covasna nu ar fi depăşit 10% în 2011). Şi totuşi, tinerii aceştia au trecut pentru că traseul lor academic ascultă de alte imperative, având ca ţintă Budapesta sau secţiile maghiare de la universităţi din România (Cluj cel mai adesea).

Şi tot în domeniul educaţiei, la Ghimeş-Făget, de pildă, pentru a nu pierde clasa cu predare în limba maghiară de la Colegiul local, au convins o clasă de români să treacă la secţia maghiară, oferindu-le diverse avantaje (acum părinţii şi copiii vor înapoi la secţia română, „pentru că nu au ce face cu limba maghiară” …), relatează Ziariştionline.ro.

Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna – Raportul Academiei Române, versiune integrală