- CIA s-ar putea afla în spatele răspândirii unui virus de calculator, cunoscut drept prima „super armă cibernetică” din lume care a atacat o centrală nucleară iraniană, prezintă Daily Mail o analiză a experţilor internaţionali.
Experţii cred că acest virus a fost atât de sofisticat încât nu avea cum să fie inventat decât de designeri care să aibă sprijinul unui stat, iar printre principalii suspecţi se află guvernul american prin Departamentul de Energie.
A fost construit special pentru a ataca centrala nucleară Busehr din Iran, controlând circuitele din interiorul centralei astfel încât să provoace prejudicii fizice. A fost primul astfel de program „malware” care poate fi descris ca o adevărată „super armă cibernetică”.
Ralph Langner, expertul în securitate care a dezvăluit atacul, spune că nu există o modalitate „prin care să oprim sau să controlăm proliferarea armelor cibernetice”. „Cu virusul Stuxnet am deschis un nou capitol în istoria omenirii”, a adăugat acesta.
Rafinamentul absolut al atacului a fost “elementul” care i-a nedumerit pe experţi. Virusul a exploatat patru vulnerabilităţi separate în Windows pentru a putea trece de sistemele de control industrial proiectate de Siemens. Experţii ar fi avut nevoie de luni întregi pentru a proiecta acest lucru.
Atacul Stuxnet asupra centralei nucleare Busehr, virusul conceput special pentru a ataca sistemele de control industriale, a fost dovada de care era nevoie pentru a demonstra că programele din multe centrale industriale sunt extrem de vulnerabile.
După atac, a crescut interesul pentru această idee, atât din partea cercetătorilor cât şi din partea potenţialilor atacatori. Alte programe au copiat virusul Stuxnet, crescând astfel posibilitatea alarmantă ca atacatorii, pur şi simplu, să descarce astfel de arme şi să le declanşeze când vor ei.
Naţiuni de pe întreaga planetă au avertizat de mult timp că războaiele viitoare vor presupune asalturi cibernetice asupra industriei şi economiei adversarului, iar printre potenţialele ţinte ale acestor arme cibernetice sunt centralele nucleare, conductele şi sistemele de control al traficului aerian.
„Calculatoare” relativ nesofisticate folosite la controlarea dispozitivelor industriale, conectate la Internet, fac din centrale nucleare precum Busehr ţinte complet vulnerabile în faţa unui atac cibernetic.
Teoretic, multe centrale, inclusiv cele de utilităţi precum de apă sau gaz, sunt descoperite în faţa unor astfel de atacuri. Acesta este şi motivul pentru care unele guverne, precum cel britanic, încearcă cu disperare să adăpostească unităţile vulnerabile înainte ca cineva să lanseze o viitoare armă cibernetică.
Guvernul britanic a cumpărat recent „o gamă cibernetică”, proiectată să permită testarea reţelelor şi să le întărească împotriva intruziunilor ostile.
După ce Langner, şi-a exprimat părerea conform căreia Departamentul de Energie din SUA este în spatele virusul Stuxnet, acesta a fost abordat în privat de către un oficial al armatei americane care a spus: „Ai dreptate, noi singuri pur şi simplu nu suntem destul de inteligenţi să facem ceva de genul acesta. Dar, dacă Pentagon ar fi dezvoltat acest virus Stuxnet, atunci ar fi fost mult mai crud şi cu o forţă mult mai mare”.
Mulţi observatori spun că Stuxnet ar fi avut nevoie de resursele unei naţiuni pentru a fi proiectat, primele state bănuite fiind SUA şi Israel.
Un virus asemănător, Duqu, a fost creat cu mult mai puţină îndemânare, cu simpla misiune de a copia. Duqu este proiectat să părtundă în sistemele industriale şi să trimită informaţii către creatorii săi. Acesta este proiectat să funcţioneze 36 de zile, trimiţând imagini „false”, aparent inofensive, către creatori, însă, în timp ce funcţionează, ascunde informaţiile furate printre aceste imagini.
Spre deosebire de Stuxnet, acesta nu se multiplică singur în interiorul sistemelor calculatorului şi este văzut ca un „precursor” al unui atac proiectat să producă daune fizice şi financiare.
Symantec, compania de securitate cibernetică spune că detectarea virusului Duqu nu înseamnă că pericolul a trecut. Părţi din virusul Duqu sunt aproape identice cu Stuxnet, dar au un scop total diferit.
“Atacatorii caută informaţii precum documente de proiectare care să îi ajute să pună în aplicare un atac asupra unei unităţi de control industrial“, a adăugat Symantec.
Concluzia este că acuma avem un gen de arme complet diferit, şi întreaga lume e ameninţată.
Foto: Daily Mail
Loading ...
vineri, 09 decembrie 2011 la 11:06 am
E o umflare mare acest articol. In primul rand STUXNET e un vierme basit care doar a exploatat niste vulnerabilitati necunoscute alte Windowsului.
A fost mai demult un articol cu niste hackeri prinsi in America si gasisera la ei mai multe vulnerabilitati necunoscute din Windows pe care nici agentiile de stat nu le cunosteau.
S-au speriat aia cand au vazut lista baietilor.
Apoi, nu uitati ca Windows este construit cu serviciile secrete. Au scapat chiar aia de la Windows galusca. Cand se proiecteaza un OS la Microsoft e si cineva de la NSA/CSS.
Si chiar hackerii de top se tem de “ciudatii” de la NSA/CSS.
Dar daca Iran ar fi rulat pe sisteme Linux, ii durea la basca.
Linux e impenetrabil prin metode din astea.
Chiar armata SUA foloseste Linux. De ce? Chiar nu se intreaba nimeni?
Si armata rusa tot o distributie de Linux foloseste. :)
Ar trebui regandita strategia. In Romania in scoli se baga direct Windows, de parca nu ar exista si OS-uri mai bune. Ca sa ii invete pe copii cu rahatul asta de sistem de operare.
Pe de alta parte, in Germania se foloseste Linux. In multe institutii publice din Germania (inclusiv primarii) se foloseste Linux.
Si Germania nu e singura tara asa.
M-a deranjat articolul postat de dvs.
Pentru un necunoscator spui stuxnet, arma cibernetica, amenintarea lumii si gata, deja aud muzica aia din Mission Impossible. O prostie.
Mai bine un Linux si-o manea de Ferentari, si nicio America la patrat nu are solutie la asa ceva.
Weekend placut tuturor!