FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

- Pe măsură ce iarna se instalează, ar fi bine să ne gândim la ce înseamnă acest anotimp pentru sănătatea noastră. Probabil că ştiţi deja că trebuie să fiţi foarte sârguincioşi în ceea ce priveşte spălatul mâinilor, dar dacă ieşiţi cu părul ud afară vă îmbolnăviţi?

Dar dacă ieşiţi fără fes sau pălărie? Şi de ce tremurăm? Mai departe o să găsiţi câteva răspunsuri la cele mai des întâlnite întrebări despre sănătate, în sezonul rece, prezentate de HuffingtonPost.com.

1. De ce tremur când îmi este frig?

Tremuratul este un reflex al corpului. Atunci când ne este frig, semnale nervoase sunt transmise de la creier la măduva spinării, spunându-le muşchilor noştri să alterneze între strângere şi desfacere, creând senzaţia de tremurat.

Până şi mandibula poate tremura, acesta fiind motivul pentru care dinţii noştri încep să clănţănească atunci când ne este frig. Contracţiile rapide ale muşchilor sunt menite să furnizeze căldură pentru corpurile noastre.

2. Este posibil să răcesc dacă stau în frig?

Pe scurt, nu. Everyday Health a declarat că simplul fapt de a sta la temperaturi scăzute nu ne expune la un risc mare de a răci.

“Motivul pentru care răcelile sunt mai des întâlnite în timpul iernii este probabil datorat faptului că persoanele petrec mai mult timp în casă, unde este mai uşor ca virusurile de răceală să se răspândească”, spune doctor Guy T. Napolitana, de la Clinica Lahey din Massachusetts.

Răcelile sunt cauzate de virusuri, aşa că acestea nu pot fi “luate” decât dacă intrăm în contact cu o persoană infectată, spune LifeLitleMysteries.

Potrivit Univeristăţii Vanderilt, originea ideii că vremea rece provoacă boală este se găseşte în lucrarea lui Celsus “De Medicina”, din secolul 1 î.Hr., care spune că iarna provoacă dureri de cap şi afecţiuni care afectează pieptul şi plămânii.

3. De ce ne este poftă de alimente grase când este vreme rece?

Există şi o cercetare ştiinţifică care susţine acest fenomen, spune doctor Katherine Brooking, co-fondator al AppsForHealth.com. Unele descoperiri au sugerat o conexiune între scăderea nivelului de serotonină, care poate fi întâlnită la persoanele cu tulburări afective sezoniere, şi creşterea consumului de carbohidraţi precum dulciuri, prăjituri, bomboane, pizza, sau macaroane cu brânză.

Alimentele bogate în carbohidraţi şi grăsimi ne pot face “să ne simţim mai bine”, deoarece de cele mai multe ori sunt gustoase şi plăcute. De asemenea, carbohidraţii pot duce la o creştere a serotoninei. Aşadar, cercetătorii spun că această creştere a poftei pentru carbohidraţi poate fi un răspuns la acest „deficit” de serotonină.

Vă este poftă de pizza? Specialiştii sugerează să o faceţi în casă folosind lipie din grâu integral, un sfert de cană de brânză parţial degresată şi o mulţime de legume.

4. Când suntem în pericol de degerături?

Credeţi că degerăturile sunt un risc doar pentru cei care urcă pe Muntele Everest? Mai gândiţi-vă.

Potrivit Universităţii din Iowa, degerăturile pot deveni un risc real dacă nu sunteţi pregătiţi în momentul în care temperaturile coboară sub zero grade Celsius.

În momentul în care se înregistrează temperaturi de sub zero grade, pielea şi ţesutul începe să îngheţe deoarece vasele de sânge care susţin pielea încep să devină foarte mici şi sângele nu mai poate ajunge acolo, ceea ce duce la îngheţarea ţesutului.

Aşadar, o degerătură înseamnă, practic, îngheţarea ţesutului şi a pielii. Afecţiunea este cel mai des întâlnită la degetele de la maini şi de la picioare, obraji, bărbie şi urechi. Prima etapă a degerăturilor poate fi tratată cu apă caldă pentru a încălzi pielea, dar degerăturile severe sunt mai periculoase şi necesită îngrijiri medicale. Degerăturile severe pot duce la pierderea nervilor şi infecţie, şi chiar la cangrenă (moartea ţesutului şi putrezire).

Atunci când temperaturile coboară sub zero grade Celsius, degerăturile devin o problemă reală pentru oricine este prins nepregătit pentru vânt şi temperature reci.

5. De ce ne dor articulaţiile pe vreme rece?

Dacă aveţi probleme cu articulaţiile (fie că din cauza unei răni, a artritei sau vârstei înaintate) puteţi observa schimbări dureroase care se sincronizează cu vremea. Acest fenomen nu se întâmplă doar în mintea noastră. O scădere în presiunea barometrică (care are loc atunci cand se apropie o furtună) poate creşte intensitatea şi sensibilitatea la pacienţii cu dureri, relatează WebMD.

Acest lucru se datorează efectului pe care presiunea îl are asupra articulaţiei. Articulaţia se inflamează şi devine şi mai contractată în spaţiul mic în care se află deja.

Această inflamare se simte mai puternic în cazul în care sunteţi răciţi şi călătoriţi cu avionul, din cauză că, la altitudini mari, presiunea atmosferică coboară destul de repede.

6. Chiar pierdem cea mai mare căldură prin cap?

Dacă nu vă acoperiţi capul atunci când afară sunt temperaturi scăzute, atunci cu siguranţă o să pierdeţi din căldura corpului, însă experţii spun că nu pierdem neapărat „cea mai mare cantitate” de căldură astfel.

Revista Medicală Britanică subliniază că, deşi pierdem din căldura corpului prin cap, dacă nu este acoperit, nu este vorba despre o cantitate mai mare decât se pierde prin orice altă parte a corpului care nu este ferită de frig.

7. Au copiii o sensibilitate scăzută la vremea rece?

Chiar dacă părinţii se gândesc cu frică la faptul că cei mici hoinăresc prin nămeţi atunci când afară sunt temperaturi extrem de scăzute, atât copiii cât şi adulţii sunt la fel de sensibili la frig, spune Ari Brown, doctor pediatru.

8. De ce pielea şi buzele devin atât de uscate iarna?

Iarna are felul ei în care ne afectează pielea, lăsându-i un aspect nu foarte plăcut.

Buzele sunt mai predispuse la uscare deoarece suprafaţa acestora este numită membrană mucoasă, şi funcţionează mai bine atunci când este uşor umedă, explică Jessica Krant, dermatolog. Umezirea buzelor cu limba, astfel încât să le simţim mai hidratate, nu face altceva decât să perpetueze problema.

Pentru pielea uscată, Krant recomandă folosirea unei creme hidratante, duşuri lungi reci, folosind o loţiune de hidratare blândă. În general, trebuie să fiţi atenţi şi blânzi cu pielea.  Aceste tehnici delicate previn pierderea uleiurilor naturale şi hidratante din piele, care îi permit să rămână mai moale şi mai puternică în faţa ravagiilor făcute de uscarea din timpul iernii.

Pentru a ne proteja buzele, specialiştii sugerează aplicarea unui produs hidratant de buze, lăsându-l să acţioneze ca o barieră pentru umiditate, vânt şi aer uscat.

9. Care este cel mai bun mod de a ne îmbrăca iarna?

Într-un cuvânt, straturi! Cu o aşezare corespunzătoare a hainelor în straturi, puteţi adăuga sau îndepărta căldura în funcţie de cum aveţi nevoie. Dacă umiditatea pătrunde prin îmbrăcăminte o să vă fie frig.

Specialiştii recomandă ca straturile interioare să fie din lână sau mătase, deoarece acestea ne încălzesc mai bine decât bumbacul. De asemenea, este indicat să purtaţi un strat “tampon” de haine cât mai aproape de corp, pentru a menţine trupul uscat din moment ce hainele ude ne fac să ne fie frig.

Accesorizaţi costumaţia cu papuci rezistenţi la apă dacă este zăpadă sau dacă plouă, cu o căciulă şi cu mănuşi cu un deget, care sunt mai călduroase decât celelalte. În zilele foarte reci, adăugaţi un fular pentru a vă acoperi gâtul şi faţa.

10. Încordarea ne ajută să ne încălzim?

Împreună cu tremuratul, uneori corpurile noastre se încordează atunci când ne este frig.

Nu vă faceţi griji. Această reacţie este o încercare a corpului de a ne încălzi. Oamenii îşi vor determina muşchii să se mişte  pentru a genera căldură corporală. Acest lucru nu este unul voluntar, îl facem din reflex.

11. De ce se electrizează părul şi corpul în timpul iernii?

Pentru a răspunde la această întrebare este nevoie să ne amintim de orele de fizică.

Atunci cand ne punem şi ne scoatem fesul din cap de mai multe ori, electronii se mişcă în jur şi se adună pe corpul nostru în zone diferite, din cauza frecării ţesăturilor. Atunci când atingem un metal sau o suprafaţă conductivă, toţi electroni  pe care i-am adunat “sar de pe noi” şi auzim sau simţim ceva, şi uneori putem vedea chiar o scânteie.

Iar aerul uscat face lucrurile şi mai rele.

Diferenţa în timpul iernii este că aerul este atât de uscat încât moleculele umede normale din mediu, care de obicei absorbeau încărcăturile suplimentare din corpul şi părul nostru, lipsesc. Aşadar încărcătura persistă şi experimentăm şi mai multe electrizări, iar părul nostru stă în sus.

Hidratarea părului poate aduce la reducerea electrizării. Specialiştii recomandă o mască hidratantă sau un balsam de păr, şi să aşteptăm mai mult între spălare şi uscare.

12. Pot deveni dependent de balsamul de buze?

Acest lucru este doar un mit. Ceea ce pare a crea “dependenţa” sunt efectele provocate de folosirea balsamului.

În primul rând, umezirea buzelor în mod repetat, şi lingerea balsamului de pe acestea, poate cauza o crăpare mai rapidă din cauza traumei de frecare şi evaporare crescută de la umezit. În al doilea rând, ingredientele din produsele de buze sunt uneori fie iritante, fie cauzează reacţii alergice subtile, care pot fi luate drept o uscare sau o crăpare a buzelor.

Specialiştii spun despre balsamul de buze că, deşi ne face să ne simţim bine pe moment, atunci când dispare, pielea se simte din nou uscată.

Foto: Huffington Post