FINANCIARUL – ultimele stiri din Finante, Banci, Economie, Imobiliare si IT

Circa un milion de locuinţe din România sunt ipotecate. Unele au fost puse gaj la banca pentru sume relativ modeste, de sub 10.000 de euro, însă în alte cazuri ele sunt garanția pentru credite de zeci și chiar sute de mii de euro. Ce se va întâmpla cu aceste împrumuturi în scenariul nedorit în care economia UE va intra într-o recesiune puternică și de durată? Cei care au creditul și veniturile în aceeași monedă nu au, teoretic, de ce să se teamă, atât timp cât salariile le vor crește aproximativ proporțional cu inflația. Însă, pentru cei care câștigă, de pildă, lei și au de dat la bancă euro, dolari sau franci elvețieni, modul în care vor evolua cursurile valutare va cântări greu.

„Am mai trăit, în urmă cu 15 ani, momentul în care un dolar era cotat la 3.500 de lei vechi în decembrie și ajunsese la 7.000 de lei vechi în februarie, așa că nu e de glumă cu aprecierea sau deprecierea unor valute. De aceea, recomandabilă ar fi refinanțarea în moneda în care împrumutatul își obține veniturile, atâta timp cât acest lucru este încă posibil“, crede un analist financiar din cadrul uneia dintre principalele bănci românești.

Dacă vă aflați printre norocoșii care nu au credite, ci niște bani puși deoparte, lucrurile se schimbă. Este evident că, în cazul izbucnirii unei furtuni economice fără precedent, va trebui să renunțați cât mai repede la plasamentele în acțiuni sau obligațiuni – bursele se vor prăbuși, iar emitenții de bonduri s-ar putea să devină curând insolvabili. Așa că la putere vor reveni banii-gheață. Iar întrebarea care se pune este ce facem cu ei – îi ținem la saltea, îi încredințăm băncii sau cumpărăm ceva palpabil?

Cât de sigure sunt depozitele bancare?

Teoretic, dobânzile bancare te protejează de rata inflației și fiecare deponent are garantate depozite de până la 100.000 de euro pentru fiecare bancă din sistem. În practică, România a trecut deja prin momente în care rata anuală a inflației a fost de 150%, iar dobânzile oferite la depozite erau de circa două-trei ori mai mici (vezi ce se întâmpla în 1997). Cu alte cuvinte, sunt șanse ca băncile să nu ne poată proteja, decât parțial, economiile de devalorizare, scrie Capital.ro.