La 1 ianuarie 2012 se vor împlini 841 de zile de când Republica Moldova nu are un preşedinte ales şi aproape 1.000 de zile de la prima tentativă, fără succes, de alegere a şefului statului în mai puţin de trei ani.
Acesta este un record mondial, potrivit unor analişti de la Chişinău, iar cel mai grav este că, cel puţin deocamdată, nu a fost identificată o soluţie şi nu există siguranţă că preşedintele va fi ales în curând.
Pe lângă faptul că forţele politice de la Chişinău nu sunt în stare să identifice un compromis pentru alegerea şefului statului, problema este şi una de natură constituţională, în opinia unor politicieni, deoarece legea supremă cere cel puţin 3/5 din voturile deputaţilor pentru alegerea şefului statului.
De altfel, din anul 2000, când a fost introdusă modificarea respectivă, din 11 tentative de alegere a preşedintelui, doar două s-au soldat cu succes – în anii 2001 şi 2005, când a fost ales liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.
Actuala criză politică a început după alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. Atunci, Partidul Comuniştilor, care se afla de opt ani la guvernare, a obţinut 60 de mandate de deputat din totalul de 101.
Pentru alegerea şefului statului sunt necesare 61 de voturi, dar candidatul comuniştilor, premierul de atunci Zinaida Greceanîi, nu a reuşit să convingă niciun deputat din opoziţie.
În urma celor două eşecuri, fostul preşedinte Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Acestea s-au desfăşurat la 29 iulie 2009, iar comuniştii au pierdut majoritatea parlamentară.
Alte două tentative au avut loc în noiembrie şi decembrie 2009, atunci Marian Lupu a fost candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, dar nu a fost susţinut de comunişti. În urma acestui eşec, preşedintele interimar de atunci, Mihai Ghimpu, a creat o comisie pentru elaborarea unei noi Constituţii.
Aceasta prevedea, printre altele şi revenirea la alegerea preşedintelui prin vot direct. Adoptarea unei noi Constituţii nu a găsit însă susţinere nici din partea opoziţiei, nici a tuturor partidelor membre ale AIE, dar nici a organizaţiilor internaţionale, astfel că în curând s-a renunţat la această idee.
În schimb, Alianţa pentru Integrare Europeană a decis organizarea unui referendum pentru a modifica doar procedura de alegere a preşedintelui. Acesta însă a suferit eşec, la 5 septembrie 2010, din cauza participării reduse la vot.
În consecinţă, parlamentul a fost dizolvat, iar la 28 noiembrie 2010 au avut loc din nou alegeri parlamentare anticipate.
Tema alegerilor preşedintelui a fost pe agenda politicienilor şi societăţii civile şi în anul 2011, dar conducerea de la Chişinău a amânat demararea unei noi proceduri până către sfârşitul anului.
O nouă tentativă a avut loc abia la 18 noiembrie, dar scrutinul nu s-a mai desfăşurat deoarece, în premieră pentru Republica Moldova, nu s-a înregistrat niciun candidat.
Un alt scrutin a avut loc la 16 decembrie, dar preşedintele nu a fost ales, deoarece singurul candidat, Marian Lupu, a acumulat doar 58 de voturi din 61 necesare.
Parlamentul a decis desfăşurarea alegerilor repetate la 15 ianuarie, dar deocamdată nu este clară nici soarta alegerilor precedente, deoarece deputatul Mihai Godea a contestat la Curtea Constituţională validitatea alegerilor din 16 decembrie, motivând că ar fi fost încălcat principiul secretului votului, pentru că majoritatea deputaţilor au arătat în public buletinele după ce au ieşit din cabinele de vot, la solicitarea lui Marian Lupu.
Astfel, scrutinul preconizat pentru 15 ianuarie porneşte din start cu mai multe semne de întrebare. În primul rând nu este exclus că alegerile din 16 decembrie vor fi invalidate, iar în acest caz parlamentul va trebui să înceapă procedura de la zero.
În al doilea rând, deocamdată nu se cunoaşte cine ar putea să candideze la aceste alegeri, deoarece Marian Lupu a anunţat că nu va mai candida, iar în această situaţie partidele parlamentare sunt obligate să se aşeze la masa de negocieri pentru a identifica un candidat comun.
Indiferent însă cum vor vor evolua lucrurile, legislativul va trebui să găsească o soluţie pentru a alege preşedintele, pentru că în caz contrar şi acest parlament va fi dizolvat, iar noi alegeri parlamentare anticipate, care ar fi al patrulea scrutin în ultimii trei ani, ar fi inevitabil.
http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/Republica-moldova-ww.jpg
Loading ...
Comentează acest articol