- Din datele deţinute de Institutul Naţional de Fizică a Pământului, la ce ne putem aştepta în 2012 din punct de vedere al mişcărilor seismice în România?
Mircea Radulian: Este o întrebare foarte dificilă. Când abordăm acest subiect trebuie să fim atenţi că ne referim la predicţii, la prognoze, care au caracter statistic. Spunem că există o probabilitate, se poate produce, dar la fel de bine pe poate să nu se producă.
Pentru zona Vrancea, care este cea mai critică zonă seismică din România, nu ne aşteptăm la ceva deosebit în particular pentru 2012. Dar trebuie să se înţeleagă că acest lucru înseamnă că este puţin probabilă apariţia unui cutremur cu magnitudinea peste 7.
Zona Vrancea are o activitate cu o anumită rată şi distribuţie a cutremurelor, nu putem spune că nu ne aşteptăm la nimic, mai ales la cutremurele mici şi moderate. Una este să vorbim de cutremure de peste 7 grade, care sunt mai rare şi apar mai greu, una este să vorbim de cele mai mici, care sunt mai dese.
Pentru zona Vrancea, este destul de posibil să apară şi un cutremur de magnitudine între 5 şi 6 grade, sau în jur de 5 grade.
Aceste cutremure apar cu o anumită frecvenţă la 2-5 ani. Dar nici acest lucru nu e sigur. Dacă vorbim de un cutremur de 7 grade, teoretic vorbind, poate apărea. Probabilitatea este totuşi mică şi nu mă aştept să apară în 2012 şi nu este cazul să se creeze panică inutilă. La fel am fi spus şi anul trecut.
Cutremurele nu apar regulat, la 20 – 30 de ani. Ele pot apărea grupat la intervale mai mici de timp sau la intervale mai mari. Toate datele de până acum sunt insuficiente pentru a determina apariţia unui cutremur.
- Ce aparatură este utilizată în momentul de faţă în România pentru semnalarea şi depistarea cutremurelor?
Mircea Radulian: Institutul are o reţea de foarte bună calitate. Sunt peste 80 de staţii care înregistrează cutremurul în timp real. Permanent, sunt transmise datele în timp real la noi şi astfel putem determina repede localizarea şi magnitudinea.
Reţeaua s-a dezvoltat după 1977, cu ajutorul SUA. Au fost realizate 15 staţii. O dezvoltare mai amplă a avut loc după 1990, prin colaborare cu Germania. Au fost instalate 40 de staţii. Numărul de staţii a crescut repede în ultimii ani.
- Poate fi folosit cel mai mare laser din lume, care va fi construit la Măgurele, în acest domeniu?
Mircea Radulian: Una din posibilităţi ar fi reproducerea presiunii şi temperaturii la adâncimile la care au loc cutremure. Pentru a vedea cum se comportă. Putem face experimente, pentru că încă nu se ştie bine ce se întâmplă acolo.
Pentru a vedea cum se comportă materialul în aceste condiţii extreme, un laser de putere ar putea să reproducă în laborator acel mediu pentru situaţii critice la presiuni şi temperaturi mari. S-ar putea să apară idei noi legate de astfel de experimente.
- Cât de periculos este sistemul tectonic care lucrează în prezent, cel din Asia, pentru zona Vrancei sau pentru România în general?
Mircea Radulian: Nu putem exclude în totalitate posibilitatea să existe o legătură. Toate plăcile tectonice şi mişcările lor sunt legate. Dar nu se poate spune că dacă are loc un cutremur într-o zonă se va produce imediat o descărcare într-o altă zonă. Este la fel ca teoria fenomenelor complexe.
Pentru faptul că s-a întâmplat un cutremur în Sumatra, pot spune că nu a avut legatură cu Vrancea. Influenţa este minoră. Noi discutăm de scări de timp diferite. Sunt mulţi parametri, care sunt în interdependenţă. La fel se întâmplă şi cu alte fenomene – poziţia lunii, temperatura. Răspunsul corect este că au o anumită influenţă asupra producerii cutremurelor, dar este greu ca ele să determine producerea cutremurului.
- Câte cutremure sunt înregistrate în medie, pe lună, în România şi la ce densitate? Dar în bazinul balcanic, în zona Mării Negre şi în Europa?
Mircea Radulian: Sunt cutremurele din zona Vrancea. Sunt subcrustale, sunt mai adânci. Apar, în medie, între 20 şi 30 pe lună. Înseamnă odată la o zi două, cu magnitudini mici. Mai sunt cutremurele crustale care apar şi în Dobrogea, Maramureş, Banat. Dacă în Vrancea s-ar întâmpla să nu apară niciun cutremur într-o lună, ar fi ceva foarte ciudat.
Ar fi un semnal că ceva se întâmplă în neregulă, dar nici atunci nu am putea ştii la ce să ne aşteptăm cu exactitate. Pentru cutremurele crustale, media este mai fluctuantă, aproximativ 30 – 40 cutremure, medie ce poate varia mai mult decât cea pentru Vrancea.
În bazinul Mării Negre, referindu-ne doar la litoral, în medie, pot fi zece cutremure pe lună. La nivelul Europei, zonele sunt foarte diferite. Turcia este cea mai activă zonă. Este şi mare ca suprafaţă şi are multe zone seismice. Sunt cutremure de ordinul sutelor pe lună. În restul Europei, sunt mult mai puţine.
- Densitatea acestora poate fi un lucru benefic prin descărcările de energie sau dimpotrivă?
Mircea Radulian: Într-o zonă cu un anumit gen de activitate, dacă apar prea multe sau prea puţine este un semnal de alarmă. Dacă sunt prea puţine este posibil ca în zona respectivă să se creeze o zonă de rezistenţă mai mare, care este gata să cedeze. Dacă zona rezistă bine, apar cutremure mici.
În apropiere de a ceda, se pot întâmpla două fenomene. Ori totul se concentreză pe ea, ori poate să apară şi o creştere a activităţii. Se poate ca multele cutremuri să nu ducă la eliberarea energiei, ci să ducă la un cutremur mai mare. Ambele situaţii descrise sunt posibile. Nu înseamnă că dacă sunt cutremure mici, nu va apărea unul mare.
- Conform analizelor efectuate de INFP, care este periodicitatea stabilită pentru un cutremur devastator în anumite zone?
Mircea Radulian: Fiecare zonă seismică are o anumită desfăşurare a ei în timp, chiar dacă este foarte complexă. E greu de spus că următorul cutremur vine la 20 – 30 de ani. Dar pot spune că rata de repetabilitate aproximativă ar putea fi determinată. În Japonia pot apărea cutremure devastatoare la câţiva ani.
Pentru România, este o zonă în afară de Vrancea, şi anume Făgăraş. Acolo sunt cutremure şi de 6,4 – 6,5 grade. Sunt 4 – 5 cutremure peste 6 grade, care au apărut la intervale de 80 – 100 de ani. Ultimul a fost în 1916. Aceste intervale – 100 de ani, 400 de ani, sunt statistice, aproximative.
Nu este exclus să apară şi la 200 de ani. Vrancea are o anumită constanţă faţă de celelalte zone. Cu cât trece timpul, şansele să vină un cutremur mai mare cresc.
- Cât de rapid poate fi semnalat un viitor cutremur în România?
Mircea Radulian: Pentru Bucureşti sunt 20 – 25 de secunde înainte de a veni unda seismică puternică. Dar asta depinde de loc. Dacă cutremurul se produce în Vrancea, noi avem staţiile acolo, ele înregistrează mişcarea şi o transmit. In acest fel avem acces rapid la informaţia că un cutremur mare s-a produs.
Cutremurul nu este propriu-zis prezis, ci ştim momentul în care s-a produs cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă la noi. Nici în Vrancea nu poate fi prezis, nici măcar cu două secunde înainte. Semnalul care este transmis cu viteza luminii soseşte cu câteva secunde înainte de sosirea undei seismice, care are viteza de propagare mult mai mică decât cea a luminii.
- Care sunt cele mai seismice zone din România?
Mircea Radulian: Vrancea, Făgăraş, Banat, Şabla din Dobrogea, Maramureş. Moldova mai puţin şi Transilvania, la fel. Cutremure sunt însă peste tot. (Foto:realitatea.net)
Loading ...
Comentează acest articol