Specia: Mesodinium chamaeleon. Habitat: apele mărilor din jurul Scandinaviei şi Americii de Nord. Multe animale se transformă de-a lungul vieţii lor, devenind aproape de nerecunoscut. Omizile devin fluturi şi mormolocii devin broaşte, iar dacă nu le-am fi putut urmări, cu siguranţă nu am fi ştiut că este vorba despre aceeaşi creatură, aflată în două stadii diferite ale vieţii sale.
Indiferent cât de spectaculoase sunt aceste schimbări, aceste animale nu fac decât să îşi schimbe forma, păstrându-şi totuşi apartenenţa faţă de regnul animal.
Mesodinium chamaeleon nu este aşa. Acest organism monocelular recent descoperit este o combinaţie unică între animal şi plantă.
Acest organism este un ciliat, adică un fel de animal unicelular acoperit cu sute de fire de păr mici numite cili. Organismul a fost descoperit în golful Niva din Danemarca de către Ojvind Moestrup, de la Universitatea Copenhaga, şi echipa sa. De atunci, au fost descoperite şi alte exemplare de-a lungul coastei Finlandei şi în apropiere de Rhode Island.
Ciliatele îşi folosesc cilii asemănători cu firele de păr pentru a se deplasa rapid în apă. Majoritatea îşi obţin hrana mâncând alte organisme, în loc să sintetizeze ei înşişi produsele nutritive. Acest lucru i-a determinat pe oamenii de ştiinţă să catalogheze aceste organisme drept animale.
Unele specii de Mesodinium sunt diferite. Acestea înghit alte microorganisme, în general alge, numite cryptomonads. Cele două formează un parteneriat: algele produc zahăr prin fotosinteză, în timp ce Mesodinium le protejează şi le poartă peste tot. Asemenea organisme hibride sunt animale şi plante în acelaşi timp. O astfel de specie, Mesodinium rubrum, mănâncă doar alge roşii şi poate fi adesea găsită în dezvoltarea algelor care formează faimoasa maree roşie.
Aceşti hibrizi nu ne lasă să clasificăm organismele în grupuri precise. Noua specie, Mesodinium chamaeleon depăşeşte barierele din nou. Acest organism se află la jumătatea drumului între un animal pur şi un hibrid.
Acest orgasnim nou descoperit, se alimentează cu celule de alge, la fel ca M. Rubrum, dar nu le păstrează în permanenţă. Nici nu le digeră imediat, aşa cum ar face un organism asemănător unui animal flămând.
În schimb, celulele rămân intacte timp de câteva săptămâni înainte de a fi descompuse, iar în acest timp continuă să producă zahăr prin fotosinteză. M. Chamaeleon îşi schimbă şi culoarea dacă acesta găzduieşte alge verzi sau roşii, sau pe ambele. Acest lucru este neobişnuit. Alte specii Mesodinium fie reţin celulele capturate timp de secole, fie le digeră imediat.
Abilitatea de a asimila alte celule şi de a le pune să „muncească” se numeşte endosimbioză, şi este una din cele mai importante invenţii din istoria vieţii. Cu 2 miliarde de ani în urmă, o singură celulă a înghiţit o bacterie şi a folosit-o ca o sursă de energie. Descendenţii bacteriei înrobite au devenit într-un final mitocondriile, care acum alimentează toate celulele complexe, inclusiv pe ale noastre. Fără simbioză, nu ar exista forme de viaţă multicelulare.
În timp ce prima endosimbioză a fost o întâmplare norocoasă, procesul de acum pare să fie ceva obişnuit, cel puţin printre organismele unicelulare mai complexe. Unele sunt atât de bune la asimilarea de celule, încât de-a lungul anilor au devenit simbionţi, adică trăiesc în armonie un organism cu celălalt.
Mesodinium chamaeleon poate oferi o imagine a modului în care s-a dezvoltat endosimbioza: organismul este încâ pe drumul de la consumul simplu al celorlalte celule la menţinerea acestora în viaţă în interiorul său. (Sursa: NewScientist.com)







































Comentează acest articol