Cum au fost spălate creierele românilor?

Cum au fost spălate creierele românilor?

- Televiziunile de ştiri se întrec în a ilustra calvarul locuitorilor din sudul ţării, izolaţi de nămeţii care ajung până la streaşinile caselor. Ştiri, reportaje, chiar transmisiuni live, toate aduc în casele posesorilor de televizoare imagini apocaliptice ale unui coşmar alb, contabilizează strict numărul victimelor, ilustrează calvarul celor prinşi sub metrii de zăpadă şi se întrec în a găsi vinovaţi de tot felul. Sigur, există foarte multă suferinţă. Sunt mulţi morţi, mult prea mulţi pentru civilizaţia secolului al douăzeci şi unulea. Impardonabil de mulţi. Societatea românească sau mai bine zis ce-a ajuns ea după 1989 are ce-şi reproşa, din acest punct de vedere.

 

În mod normal, la ţară, o gospodărie trebuie să asigure toate cele necesare traiului, mai ales acum, după ce s-au făcut retrocedări de terenuri agricole şi intravilane, deci teoretic s-a creat posibilitatea asigurării de resurse de hrană într-o măsură cu mult mai extinsă decât în anii comunismului. În loc de independenţă financiară şi alimentară, iată că situaţia la sate se prezintă de multe ori jalnic spre dezastruos.

Oare ce s-o fi întâmplat în toţi aceşti ani de falsă democraţie că am devenit, atât ca popor, dar mai ales ca indivizi, atât de vulnerabili în faţa forţelor dezlănţuite ale naturii?

Cum se poate ca întreruperea căilor de comunicaţie terestră să afecteze atât de profund calitatea traiului în satele româneşti, mergând chiar până la a primejdui vieţile localnicilor? De ce trebuie să depindă locuitorii satelor de solidaritatea celor din oraşe? De ce sunt ameninţaţi de spectrul foamei dacă le acoperă zăpada gospodăria?

 

1. Dacă e să ne referim la retrocedări, unii din cei care au primit terenuri înapoi le-au vândut, pe de o parte stimulaţi de posibilitatea obţinerii unei sume de bani nesperat de mari în perioada boom-ului imobiliar, pe de altă parte şi descurajaţi, poate, de lipsa în multe din comunele ţării a unor asociaţii de profil care să le ofere posibilitatea valorificării fără eforturi a suprafeţelor agricole.

Spun fără eforturi, pentru că lucrul la câmp nu e nici pe departe uşor, fără mijloace moderne, iar cei rămaşi acasă în satele depopulate nu mai sunt chiar atât de buni de muncă. În cazul suprafeţelor mari, cultivate cu cereale, e imposibil ca un bătrân să facă pe cultivatorul, cu plugul tras de cai.

 

2. Demografic, situaţia ţării se prezintă catastrofal. Populaţia prezentă pe teritoriul României e, în medie, mult mai îmbătrânită şi lipsită de vlagă decât cea din 1989, ajunsă în această stare prin două fenomene majore.

Primul este emigraţia masivă a tineretului, plecat să câştige în alte părţi – unii prin muncă, alţii prin furt sau fel de fel de găinării – mai bine decât în România. Tinerii pleacă să facă pe sclavii în Occident, pentru circa 1000 de euro pe lună, când cultivarea de legume sau fructe în România le poate asigura de zece ori pe atât!

Al doilea este scăderea fără precedent a natalităţii, cu excepţia poate doar a ţiganilor, care, orice s-ar spune, nu se fac prea utili societăţii. Sigur că lui moş Costache, bătrân şi bolnav,  or să-i îngheţe budigăii în zăpădăul cât casa, pe care, cu firavele puteri care i-au mai rămas, n-o să reuşească să-l mute din loc să-şi facă drum până la poiată, la staul sau la şopron – dacă le-o mai fi având şi pe astea. Iar cei în putere vor trebui să-şi scoată mai întâi propriile case de sub nămeţi, apoi vor putea ajuta pe alţii.

 

3. Un lucru e totuşi cert, mentalitatea s-a schimbat. Românul a adoptat stilul de viaţă occidental, deşi tradiţia acestor locuri e alta.

Avem acum cultura privitului la televizor, impasivitatea, acel “lasă-mă să te las”; mentalitatea de asistaţi, puternic stimulată de altfel, căci  în regimul democratic, omului îi stă bine să depindă în cât mai mare măsură de stat sau de altă entitate cu rol de tutore sau big brother.

Suntem dependenţi de magazine pentru aprovizionare, inclusiv cei de la sate, unde putem constata, în mare măsură, decesul sau regresul puternic al spiritului gospodăresc.

În schimb, se turează puternic “motoarele” vocale, suntem o ţară a văicărelilor de tot felul. Că aia nu ni s-a făcut, că cealaltă nu ni s-a dat.

Stilul de viaţă vestic a prins rădăcini mentale şi aici, în această ţară unde nu-ţi trebuie nimic altceva pentru a supravieţui şi chiar a te simţi bine decât o mică suprafaţă de teren, să zicem un 2000 de metri pătraţi, pe care, prin investiţii minime, dar mai ales prin muncă şi ingeniozitate, îi poţi converti într-o gospodărie în toată regula.

Sau într-o fermă de subzistenţă, cum ne place să ne fandosim în limba de lemn europeană, pe care am adoptat-o cu mare drag de câtva timp, că a noastră nu mai ţine, o fi putrezit.

Cu deszăpezirea bătăturii, ne-am lămurit. Să vină statul să ne ajute! De acord că pentru ceea ce ţine de domeniul public, pentru care plătesc impozit, mă aştept la obraz subţire din partea statului, care prin autorităţile sale trebuie să intervină să degajeze drumurile publice, să asigure fluenţa transporturilor de marfă şi călători şi buna funcţionare a tuturor serviciilor pe care aceste autorităţi trebuie să le asigure.

Dar pentru ce ţine de gospodăriile oamenilor, aici avem problema lenei, sau a “stilului de viaţă vestic”, prost înţeles la noi, dar şi a îmbătrânirii populaţiei, de care aminteam mai sus. Alcoolul continuă să fie o mare problemă. Unele sate au şi douăzeci de cârciumi, toate pline ochi seară de seară, dar nici un magazin de ustensile agricole. E o imagine suficient de sugestivă, cred.

 

4. Suntem dependenţi, mult mai mult decât eram în 1954! Lista nevoilor noastre e lungă, mai lungă decât ar fi normal într-o naţiune cu adevărat civilizată.

La ţară: dependenţi de hrană, procurată din ce în ce mai frecvent din magazine, de medicamente, de servicii medicale de urgenţă sau specializate, cum sunt cele de maternitate, eventual de curentul electric, de lemne.  Cine nu şi-a făcut provizii din timp este condamnat, în situaţii cum sunt cele de acum din judeţele din sudul ţării.

La oraş: depindem de toate cele din situaţia de la ţară, dar şi de gaz metan, de deplasarea la slujbă şi înapoi, fie prin propriile mijloace, fie cu cele de transport în comun şi poate şi de altele.

 

Ce e de făcut?

Obligatoriu, la ţară, activităţile umane de bază trebuie să poată fi detaşate de dependenţa faţă de orice. Lumea s-a boierit. Nu e posibil să nu ai în gospodărie tot ce-ţi trebuie să rezişti câteva zile fără a te duce la magazin.

Nu mai creştem porc, că miroase urât. Nu mai punem cartofi, că luăm de la magazin. Oamenii aveau făină în casă, înainte, fie ea şi de porumb. Făceai o mămăligă, dacă nu o pâine, şi tot aveai ce mânca şi tu şi ceilalţi.

În anii ’50 se şi năştea la ţară în casa gravidei, fără nici o problemă, nu era musai necesară deplasarea acesteia la o maternitate. În situaţii de urgenţă, cum e cea de faţă, e bine ca membrii comunităţii să fie capabili să se facă utili şi să rezolve astfel de probleme local, că nu e nimic extraordinar.

În genere, localizarea cât mai multor servicii, inclusiv prin iniţiativa şi strădania comunităţilor, va aduce un plus de siguranţă şi confort – chiar de prosperitate – în cadrul acestora. Şi bătrânii se pot face utili, în limita posibilităţilor fizice. Totul e numai să dorească acest lucru.

În primul rând asigurarea necesarului de alimente ar trebui să nu constituie o problemă pentru nici o gospodărie rurală.

Iată un exemplu de succes pe care l-am întâlnit în mai multe filme documentare: confruntate cu lipsa de combustibili, autorităţile cubaneze au încurajat locuitorii oraşelor să cultive legume şi pomi fructiferi în spaţiile verzi din arealele urbane. Şi astfel, s-a ajuns ca oraşul Havana să-şi asigure peste 60% din necesarul de alimente.

Viitorul aparţine celor care vor fi cât mai puţin sau chiar deloc dependenţi de alte entităţi, fie ei oameni, autorităţi, firme etc. Nu ne rămâne decât să trecem la treabă.

 Ion SCUTARU

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (18 voturi, media: 4,28 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

10 Comentarii

  1. mumu mic

    VIAGRA E SINGURA SANSA PTR. ROMANI!

  2. sztufi

    Exemplul Cubanezilor imi aduce aminte de spusele raposatului
    Geniu al Carpatilor cind spunea ca in Parcuri ,in spatiile verzi
    de linga Bloc uri sa se cultive legume si fructe….
    Dar adevarul este ca singura scapare din Moara Regimului asa zis Democratic care bintuie atit in Europa cit pe intregul Glob care
    reuseste sa ne puna in pozitia de sclavi democratici cu ajutorul
    Monedei..banilor….singura scapare este trecerea la autogospodarire a individului atit pe linie de alimentatie cit si pe linie energetica…..Unii incearca ..se muta la tara isi minimalizeaza cheltuielile..etc..dar cum ramine cu cei care nu au aceasta posibilitate??????

  3. mel

    Un singur lucru n-ati spus: CINE le-a spalat creierele românilor? Si stiu de ce ati evitat s-o spuneti: pentru ca si voi aveti o mare parte de vina – voi, asa-zisa MASS MEDIA…

  4. Eugen

    Si inca nu sa vorbit ce s-ar intampla daca romanii care sau facut independenti cu centrale proprii de apartament ar ramane fara curent sau gaz , in timpul raposatului aveam centrala pe carbune si lemne si nu aveam nevoie de nimic altceva , mergea instalatia prin termosifon, fara pompa, doamne fereste sa ramana Romania fara curent o luna la temperaturi de – 10 grade , ar muri milioane de oameni , la sate oamenii cumpara cantitati mici , la plic sau 0,5 kg, putini sunt pregatiti pentru o supravietuire fara apa, curent sau gaz , chiar fara telefoane, ca cele mobile pot amuti repede, iar cele cu fir incep sa dispara, curios is oare armata stie sa foloseseasca codul morse? Ar fi vai de noi ca calculatoarele sa se strice in urma unei explozii solare.

  5. pricina

    Domnule Scutaru,este cel mai neinspirat articol pe care l-am citit in ultimul timp.Sinteti total pe linga probleme.Imi amintesc ca in trecutul nu prea indepartat,au mai incercat si altii sa rezolve” problema rurala “tot in maniera expusa de dvs.Timpul a demonstrat ca au fost intr-o grava eroare,aceeasi in care va aflati si dvs.Cu respect,va sugerez sa scrieti despre lucrurile la care va pricepeti.

  6. mos bazil

    Este un articol foarte real si fara bla blauri inutile .S-a conturat exact viata la tara de astazi.Intr-adevar cu 2000 mp. si ‘ceva’ chef de munca iti asiguri grosul produselor ‘in regie proprie’.Cel putin in zona mea nu prea ramane mult loc neinsamantat.(ma refer la suprafata din jurul gospodariei/1500..3000 mp). Si daca se intimpla sa dispara facilitatile tehnice ale civilizatiei urbane la tara unele functioneaza datorita spiritului taranului de a nu se baza pe altcineva (stat). Exista sobe ,centrale termice pe lemne cu pompe de circulatie cu acumulator , generatoare ,daca nu merge hidroforul se asigura apa de la rezervorul din pod … etc. Idei si chef sa ai ca o duci mai bine ca la oras. De aceea cind plec la tara ma simt mult mai in siguranta ca la oras.

  7. www

    bun articolul, dar lipsesc unele cuvinte cheie, presa in general cel mai mare vinovat, cu care se manipuleaza la greu acest popor, sistemul politic, dar sa nu vorbim de politic care este foarte defectuos si individualist sunt doar interese pentru un anumit grup sau partid si lipsa noastra de reactie ca societate, greu de explimat in cuvinte, lipsa totala de profesionisti din Administratia publica, de a gestiona sau conduce o institutie, asta inseamna ca pers care sunt in punctele cheie de conducere nu au habar cum trebuie gestionat o situatie cum a fost in jud VN,BZ,IL,GR si CL, dar sa nu uitam de cei de la centru, ministere sau altceva care nu au reactionat la parametri max intr o situatie de de grad 0 care se impunea in aceste judete din sudul tari.Suntem dependenti de magazine, oameni din mediul rural nu sunt stimulati sa mai faca agricultura sau altceva, sunt uitati de lume, in general mediul rural este uitat, se activeaza acest mediu doar din 4 in 4 ani cand sunt alegeri pentru voturi, doar atat sunt buni acesti batrani sa voteze pe banda rulanda cu un anumit partid.

  8. AC

    Domnule jurnalist, raspunsul la intrebarea din titlu l-ai ocolit cu brio.
    Ai insirat efectele, pe care te-ai straduit (si pe alocuri ai reusit) sa le zugravesti cat mai plastic si in rest nimic.
    Ia fa dumneata stanga-mprejur, uita-te in ograda proprie si, mai ales, in ograda mare de politicieni (a se citi hoti, talhari si tradatori de neam si tara). Apoi, intoarce-te aici cu un articol real despre cum au fost spalate creierele romanilor. Nu mai incerca sa ni le speli si tu pentru ca deja le avem curate.
    Adevarul gol-golut este ca cetateanul de rand, care VREA sa faca cu adevarat ceva in tara asta nu are nicio parghie la dispozitie atunci cand este umilit si batjocorit de catre statul corupt. In consecinta, cetateanul de mai sus, isi face bagajele si pleaca din tara sau isi toaca nervii pe aici, sperand sa nu moara inaintea sperantei…
    P.S. Articolul de fata nu iti face cinste domnule jurnalist (ori papi bani pentru a scrie la comanda ori esti TOTAL pe langa subiectul cu viata romanilor, in general, sau cu viata celor de la tara, in special). Du-te la tara si asigura-ti tu cele necesare traiului si pe urma scrie un articol.

  9. ILY

    Din nefericire situatia in romania este exact asa , descrisa in articol…
    mama mea e o femeie singura de 70 ani si creste porci, gaini de o viata, cultiva pamantul, are beciul plin tot timpul. dar asta inseamna sacrificiu , munca si constanza, nu azi nu am chef…
    lenea romanului e o problema mare. alcoolul alta, faptul ca oamenii nu sunt uniti, nu mai vorbim de teatrul de 2 bani care se chiama politica.
    Mediul rural trebuie stimulat si ajuatat, sunt campuri intregi necultivate si noi cumparam tot de la turci..
    cine e de vina????
    toti…
    de ce nu luam si exemple bune de le occident, de le germania, de la austria, de la olandezi, unde civilazia se impleteste cu bunastarea rurala perfect armonios, campurile cultivate in germania sunt asa de frumoas aranjate ,figuri geometrice, exista saturi ca si mici orase cu de tot confortul, dar campuile sunt cultivate, strazi asfaltate intre campuri, asociatii unde se strang fructele, legumele, unde se prelucreaza si vinde carnea de la animale, unde se vand ouale sau carnea..
    satul meu, pe timpul comunismului era o frumusete, aveam o ferma care dadea de munca la sute de familii, canmputi cat vazi cu ochii cultivate cu meri, petri sau pruni care veneau exportate in america, in europa, calitatea superioara, restul
    se vindeau in tara, sau tot la mine in sat exista un uscator de fructe, unde se faceau compoturi, sau se uscau fructele.
    cand trec si ma uit acum, ca e totul pustiu, ma prinde o tristete si o disperare de nedescris..
    unchiul meu avea un proverb:
    aici o data a existat un zarzan care facea niste fructe colosale, dar…prapaditii l.au taiat..exact asa s.a intamplat si in romania noastra de astazi..
    cine poate sa se salveze cum stie mai bine…
    pacat de potentialul pe care il are romania.
    cu respect!

  10. Dan Tanasescu

    Să înţeleg de aici că, în caz de cutremur, oamenii ar trebui să se scoată singuri de sub dărâmături, că nu treaba statului! Sau măcar să îşi facă provizii ca să aibă ce mânca cât stau sub moloz!

    Ţăranii şi în general românii simpli sunt prea săraci ca să mai poată face ceva singuri ăsta e adevărul!

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.