Economie la facturi: să ne încălzim cu… buruieni

- Pentru cei care au o gospodărie rurală, o excelentă metodă de a ne asigura un confort la nivel urban fără a depinde de furnizori care ne pot copleşi cu tarife de tip monopolist este să amenajăm un composter pentru biomasă.

- Prin aceasta, cu o oarecare cheltuială necesară pentru investiţia iniţială, vom obţine o sursă de căldură pentru un timp îndelungat, o cantitate suficientă de biogaz, concomitent cu un îngrăşământ natural de o calitate fără reproş.

 

Compostul poate fi de origine vegetală, adică din resturi de crengi, fân de slabă calitate, buruieni, tot ce înseamnă biomasă verde, sau animală – dejecţii solide ale animalelor de fermă.

Vom vorbi în continuare despre composterul ce utilizează materia primă vegetală, pe care o putem procura, între altele, şi prin achiziţia sau prin execuţia în atelierul propriu (cei pasionaţi de bricolaj) a unui tocător de crengi. Avem nevoie de acesta întrucât nu putem aşeza crengile întregi unele peste altele şi să aşteptăm ca acestea să devină compost, pentru că procesul durează foarte mult şi e ineficient, descompunerea bacteriană neavând loc uniform. Pentru a spori eficienţa, părţile mari precum crengile sau bucăţile de scoarţă de copac, chiar şi unele frunze mai mari trebuie mărunţite.

Principiu: grămada de compost produce prin descompunerea treptată aerobă o cantitate substanţială de căldură iar prin cea anaerobă gaz metan. Finalizarea procesului biochimic conduce la obţinerea unui fertilizator de o calitate excelentă şi absolut natural, fără chimicale, o altă coordonată a tendinţelor mondiale în agricultură.

Metoda a fost pusă în valoare de inovatorul francez Jean Pain (1930-1981), care a reuşit să optimizeze tehnologia astfel încât a obţinut un sistem 100% autonom, satisfăcând astfel complet necesităţile energetice ale gospodăriei.

Composterul său încălzea 4 litri de apă pe minut până la 60 de grade Celsius, apă folosită fie la spălat, fie la încălzitul locuinţei. Instalaţia producea şi gaz metan pe care îl utiliza la alimentarea unui generator electric ori la gătit. Ba a mai făcut şi o adaptare pe gaz la camioneta pe care o deţinea şi şi-a asigurat astfel şi combustibilul necesar deplasărilor. Totul incredibil de simplu şi ieftin!

Cum se procedează pentru a crea un sistem energetic Jean Pain?

Se face o stivă de gunoi vegetal (bucăţele de mlădiţe, frunze, resturi de la tocătorul de vegetale) cu un diametru de 6 metri şi o înălţime de 3 metri. Ea se clădeşte peste un rezervor din oţel cu o capacitate de 4 metri cubi, plin pe trei sferturi cu un compost identic, care a stat în apă două luni.

Rezervorul metalic e conectat prin partea superioară cu un sistem de înmagazinare a biogazului format din 24 de camere de camionetă, care e aşezat în apropierea grămezii de compost. Acesta va acumula gazul metan rezultat. Grămada de compost se acoperă cu folie de polietilenă. Nu se cere etanşeitate, ci protecţie termică.

Pain purifica gazul prin spălare cu apă într-un sistem de filtrare cu pietre de mici dimensiuni. Ulterior, acesta era trimis spre a fi comprimat. Jean Pain estima că zece kilograme de biomasă dau o cantitate de gaz echivalentă cu un litru de benzină.

În perioada de descompunere de 90 de zile a compostului din rezervor se produceau circa 500 de metri cubi de biogaz, suficient pentru alimentarea a două cuptoare şi trei aragaze timp de un an.

Un motor termic pe gaz punea în mişcare un generator ce producea electricitate la o putere de 100 W, stocată în acumulatori ce alimentau corpurile de iluminat ale casei.

Apa caldă era produsă prin transfer termic într-o ţeavă de 200 de metri înfăşurată  în jurul rezervorului de oţel. Pain utiliza un furtun de plastic semirigid de 1 cm grosime pe interior. Prin partea de jos intră apa rece iar pe sus iese cea încălzită.

Grămada de compost continuă să fermenteze timp de 18 luni. La final, grămada este descoperită iar humusul se foloseşte pentru îngrăşarea solurilor agricole. Sistemul e ilustrat în imaginea alăturată.

 Link-uri utile:

-         http://www.daenvis.org/technology/Jeanpan.htm

-         http://en.wikipedia.org/wiki/Jean_Pain

-         http://www.youtube.com/watch?v=JHRvwNJRNag

-         http://www.youtube.com/watch?v=auTGPspBLDY

 Ion SCUTARU

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (10 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

2 Comentarii

  1. viorel

    super treaba dar am o intrebare cele 24 camere de camioneta sunt legate separat la biogaz sau comunica intre ele si nu ar fi mai eficient inmagazinarea in alt recipient metalic

    1. Financiarul

      Logic ar fi ca cele 24 de camere auto să comunice între ele şi să creeze un volum însumat, care nu e deloc de neglijat. Dar dacă doriţi un rezervor mai mare, mai simplu şi compresibil, puteţi apela la soluţia “cazan în cazan”, vasul de barbotare pe care l-aţi putut vedea la sifonării. E un cazan mai mare, cu apă, în el unul mai mic, aşezat cu gura în jos, care strânge gazul în el şi funcţie de presiune se ridică sau coboară în apă.

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.