Controlul populaţiei prin glutamatul de monosodiu

Controlul populaţiei prin glutamatul de monosodiu

- “Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit de vlagă.

Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne, obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă, înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără urmaşi!”, scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat în revista “Familia Ortodoxa”

 

Într-un raport prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de ani efectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor.

Aşadar, cu toate că guvernele au la dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat.

În acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin vaccinuri. De ce?

 

De ce mâncăm fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi?

Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede; se pare că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din MSG.

Aceasta înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53).

În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea nivelului de insulină.

De zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze. De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere experimentală a apetitului, încât consumul de hrană de slabă calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993).

Într-un alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat MSG, acestuia i se face curând foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de hrană tratată cu MSG decât cea fără acest ingredient.

 

Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie

Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de epilepsie şoarecilor cărora li s-au administrat mici doze de MSG: „Severitatea convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta” (cf. Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).

 

Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştere

MSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină, într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3 minute de la stimulare”. Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un experiment cu subiecţi umani (cf. Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise în humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).

Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei. Experimentele realizate pe şoareci au arătat că MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară.

Efectele se observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului de creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie este proporţional cu gradul de obezitate” (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).

 

Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele mamei sale

În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG poate să depăşească barieră pusă de placentă şi să pună astfel în pericol copilul aflat în pântecele mamei sale.

Efectele negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente, dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987).

S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).

În urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”.

 

Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare

Un alt efect deosebit de important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci este comportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor.

Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu, fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea sa Excitotoxinele.

Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că, îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe, copiii noştri sunt tot mai agresivi?

Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive – atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin infertili?

Petru Molodeţ
Articol aparut in nr. 18 al revistei “Familia Ortodoxa

DE REŢINUT:

Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate mare la amestecurile de condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta sau Delikat care conțin până la 15% glutamat monosodic, precum şi supele la plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi” etc., adică toate prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din nimic. Alte produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brînză topită.

 

 

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (11 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

6 Comentarii

  1. marie vranceanu

    frumos articol, desi pe alocuri, exagerat. Este foarte adevarat ca blestematii de glutamati, in doze mari produc o serie de tulburari deloc de neglijat, in special in sistemul neuronal..e adevarat ca de multe ori sunt responsabili de aparitia sindromului de restaurant chinezesc ..etc..dar..fara suparare, alimentele naturale, inca se mai gasesc. Cine a spus ca nu putem renunta la vegeta, la knorr si alti compusi pe baza de glutamat? Foarte multi dintre aditivii folositi in alimentatia curenta nu au nici un fel de valoare nutritiva dar satisfac consumatorul. Glutamatul este un potentator de gust..si mi-aduc aminte cind am eliminat definitiv vegeta din bucatarie toti ai casei se plingeau de lipsa de gust a mincarurilor..dar faza a fost depasita. Prezenta mentei este asociata cu culoarea vrede, de aceea gasim aditivi si in pasta de dinti, in realitate siropul de menta natural este alb. In Italia s-a facut un experiment punindu-se la raft siropul fara colorant si cel verde. Cumparatorii s-au declarat net in favoarea celui cu coloranti. De ce merge lumea sa manince la fast food omleta din praf de oua si hamburgheri congelati de citeva luni..aripioare ca nu se pot pune in gura de picante si alte produse sintetice care fac cu ochiul in reclame. Nu am vazut pe nimeni sa stea cu mitraliera si sa impinga lumea cu forta in interiorul fast food-ului. E doar chestiune de gust, aleger si educatie. Sa nu mai dam vina pe altii ..si daca sunmteti adeptii scenariilor apocaliptice atunci va recomand cartea Complot mondial impotriva sanataii de Claire Severac o ex cintareata franceza care inventeaza scenarii borgiene pur de a atrage atentia asupra sa. Cumparati alimente proaspete si gatiti-le voi. Chiar azi am facut piata la Esselunga unul dintre cele mai mari lanturi de supermarketuri italiene. Va spun ce am cumparat: iaurt natural, salata verde, rosii, 4 oua de agricultura biologica, germeni de soia, castraveti si usturoi. Cu iaurtul care era grecesc 0% grasimi mi-am preparat un tzatziki, pe care l-am mincat impreuna cu o felie de piept de pui( existent deja in frigider) la gratar. Am condimentat cu sare , piper si cimbru. In fata mea la casa de la supermarket era o familie , 4 persoane din care 2 fetite de virsta scolara. Ce au cumparat parintii?? 150 de euro de cutii si cutioare congelate: briose de la kinder, de mai nu stiu unde , toate industriale, piine industriala,peste congelat, bastoncini de peste impanat si congelat, in fine , nu era nimic prospat in acel carucior. Nu i-a fortat nimeni, a fost alegerea lor!De ce sa bem coca cola si nu apa? E primvara, legume , zarzavaturi se gasesc din abundenta, preparati o salata greceasca, brinza feta este delicioasa, citeva masline, condimentati cu ulei de masline si lamiie. Veti trai mult si bine( asta in teorie, daca moartea nu survine din cauze accidentale!)

    Marie Vranceanu,
    biolog- nutritionist,
    Milano

  2. 123

    Sa fim realisti… ar fi imposibil de satisfacut nevoile alimentare ale unei populatii care a crescut exponential inca de la descoperirea petrolului, fara a folosi aditivi alimentari.
    Cat despre produsele bio/eco , acestea sunt o iluzie tinand cont ca omenirea a tot poluat excesiv de la Marea Revolutie Industriala si pana in prezent (oxizi de sulf si azot, metale grele, pesticide si ingrasaminte , poluanti organici persistenti clorurati… si lista poate continua). Unde anume sa faci agricultura ecologica atata timp cat in mediu exista o mare paleta de substante chimice industriale nebiodegradabile ce sa tot plimba dintr-un compartiment intr-altul ?!
    Revenind la aditivii alimentari, acestia devin periculosi numai prin depasirea unor anumite praguri de concentratie cat si prin efectele sinergice ale unora. Tragedia se trage de la faptul ca majoritatea produselor alimentare sunt aditivate si astfel exista riscul de a depasi concentratiile maxise admise.
    Totusi alegerea este a consumatorului, iar daca acesta este informat poate evita efectele nedorite.
    Lista cu aditivii alimentari admisi in UE si concentratiile maxime admise pentru acestia in diverse alimente :
    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:1994:237:0003:0012:EN:PDF

    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:1994:237:0013:0029:EN:PDF

    http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:1995:061:0001:0040:EN:PDF

    Pentru mai multe informatii despre fiecare in parte puteti consulta Wikipedia.

  3. marie vranceanu

    raspuns la..sigla 123!

    produsele bio , exista si e foarte adevarat ca uneori nu sunt chiar asa bio. Cumpar oua asa zis bio, deoarece numai gindul la bietele pasari din crescatoriile intensive, face sa-mi treaca pofta de acest aliment. Le-ati vazut? Ati vizitat vreodata o astfel de crescatorie? Mergeti. Eu am scris chiar un articol pentru Ziarul de la sat, o publicatie lunara, condusa de poetul si jurnalistul Florian Silisteanu si care se ocupa..de viata la tara.

    Punctul 2. Nu aditivii au rezolvat problema foametei in lume ci ingineria genetica, manipularea genetica. Alimentele obtinute astfel nu sunt daunatatoare. Sigla e OMG( organisme modificate genetic). Cit despre aditivi, in mare parte sunt de acord cu 123. Personal, tocmai am inminat editurii cu care lucrez manuscrisul “E-uri, intre realitate stiintifica si scenarii apocaliptice”, in care evident combat multe din elucubratiile unor asa zisi autori, printre care si Corinne Gouget, publicata in Romania de Polirom si care ..auziti auziti, in dreptul unor aditivi scrie: din cercetarile mele?????prefer sa il trec toxic. Doamna Gouget este o frantuzoiaca fara nici un fel de pregatire de specialitate, una care ..scrie chiar pe coperta cartii, se intereseaza de aditivii alimentari. Si eu ma interesez de masonerie, dar nu am curajul sa scriu o carte. Hmm.Va dau un mic exemplu: nitratii si nitritii aditivi cu siglele 249-252 sunt frecvent folositi in semipreparate, carne in cutie( conserve). Doza zilnica admisa pentru nitriti = 0,06-0,1 mg/ kg.corp si 3,5 mg/ kg. corp pt nitrati. Ok. Cele mai multe lucrari de specialitate scriu:toxici, ucigatori, nitritii se pot combina cu aminele din proteinele din carne formind nitrosamine,substante cancerigene. E adevarat din punct de vedere chimic, dar in practica pentru a ajunge la o astfel de situatie o persoana ar trebui sa manince cam 1,5 kg de salam pe zi !!! Pofta buna!

    Si o alta realitate: Prin anii 80 anumiţi cercetători dornici de publicitate şi succes au lansat o campanie de denigrare a tuturor aditivilor cunoscută sub denumirea de “terorism alimentar”. În cadrul aşa zisei cercetări animalele de laborator erau bombardate cu megadose de produse pînă cînd bietele de ele ajungeau să facă vreo formă de cancer care satisfăcea cercetarea şi urma articolul triumfal: substanţa x produce cancer. Erorile în acest caz sunt două.
    Prima , megadozele nu pot da un răspuns relevant. Ştiţi bine, carbohidraţii sunt absolut necesari în alimentaţia noastră dar în cantitate mare sunt nocivi ducînd la obezitate, diabet. Dacă o să mîncaţi 5 pizza pe zi, trei ciocolate şi 4 prăjituri cu frişcă nu veţi avea viaţă uşoară. Şi atunci, ce facem? Scoatem carbohidraţii de pe piaţă?
    A doua eroare este aceea de a considera că ceea ce se întîmplă animalelor se poate întîmpla şi omului. Foarte multe produse anticancerigene s-au dovedit eficiente pe animale dar complet ineficient la om.

    Retineti ca niciodata alimentele nu au fost atit de controlate ca in zilele noastre..dar in joc sunt numeroase interese,la mijloc ca intotdeauna , consumatorulo, ultima veriga a acestei maledete piramide.

    Marie Vranceanu,

    biolog nutritionist

    Milano

  4. ela

    Ma uit in jur si constat ca mult prea multa lume e bolnava: cancer, boli de inima, hipertensiune, diabet si lista poate continua! Nu-ti trebuie doua facultati sa-ti dai seama ca in ultimii 80 de ani alimentatia noastra s-a schimbat radical! Aici e cheia, intoarcerea la viata simpla, casa pe pamant si curtea cu legume daca vrem sa ne fie bine!

  5. Ioana

    Interesant articol, interesante si comentariile pe marginea lui dar totusi, eu nu consum mezeluri, fast-food, congelaturi si alte minuni, aleg de fiecare data salatele facute cu manuta mea, pieptul de pui ECO la gratar, pestele necongelat, brocoli si alte alimente minune, fac mult sport, sunt tanara siii cu toate astea am avut pana acum nenumarate probleme de sanatate, doua interventii chirurgicale pt doua boli pe care era normal sa le am abia pe la 50-60 de ani, deci care e explicatia??? Daca respect toate regulile, sa consider doar ca sunt ghinionista si atat? Si atunci ce e de facut? Continuu sa imi aleg alimentele dupa aceleasi criterii, cu toate ca asta nu m-a ajutat DELOC pana acum?

  6. REMUS

    Va intrebati ce este mai daunator sanatatii?
    Dupa parerea mea pe primul loc sunt medicamentele.
    Apa de la robinet, bauturile racoritoare, bauturilr alcolice in afara de cele naturale, cafeaua, tigarile si nu in ultimul rand alimentele pline de substante daunatoare organismului.
    Faceti miscare, mentineti-va grutatea, mancati hrana vie, beti doar apa curata si nu luati sub nici o forma medicamente. Astfel veti trai sanatosi. Iar bautura cea mai buna este apa cu bicarbonat si lamaie. Beti aceasta licoare si nu veti imbolnavi niciodata de cancer.

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.