“Toţi mâncăm astăzi produse modificate genetic” – dar nimeni nu scrie asta pe etichetă!

“Toţi mâncăm astăzi produse modificate genetic” – dar nimeni nu scrie asta pe etichetă!

Proaspăt ejectatul ministru al agriculturii, calul troian al Monsanto în biznisul lucrului cu pământul şi animalele de fermă de la noi din ţară, a avut o prezenţă televizată în care şi-a dat în petic, lustruind cu grijă bocancii producătorilor de organisme modificate genetic (OMG) şi arătându-se onorat de a fi lucrat într-un “asemenea proiect”.

Cu o nonşalanţă incredibilă, Stelian Fuia a arătat că toţi mâncăm astăzi produse modificate genetic, fie că ştim sau că nu ştim acest lucru.

Circa 90% din producţia de soia la nivel mondial este modificată genetic, potrivit aceluiaşi militant pro OMG. Şi un lucru la care puţină lume s-ar fi gândit, până şi ciocolata are în compoziţie produse obţinute din organisme modificate genetic.

El a afirmat că România are totuşi şi o legislaţie care obligă producătorii de alimente să inscripţioneze pe etichetele acestora dacă ele conţin organisme modificate genetic. Cu toate acestea, ex ministrul nu a putut preciza dacă a văzut pe piaţa românească produse pe care să scrie că au în compoziţie OMG.

De fapt, dacă e să fac o recapitulare din amintiri, mă îndoiesc să fi văzut şi eu vreun astfel de produs, iar eu fac parte din acea categorie de cumpărători care, deşi cu achiziţii rare din supermarketuri, chiar citesc informaţiile de pe etichetele produselor alimentare.

Nu-mi amintesc să fi văzut vreunul care să spună: “bre, stimate cumpărător, vezi că sunt făcut din soia modificată genetic, ai grijă”. E drept, există unele produse alimentare, relativ rare, care arată că nu conţin organisme transgenice, aşa cum sunt unii pufuleţi, fulgi de porumb sau porumb dulce la conservă. Din păcate, numărul acestor sortimente pare a se diminua.

 

Care e de fapt situaţia reglementărilor legale cu efect asupra pieţe româneşti?

În Uniunea Europeană, încă din anii 1990 a fost elaborată o legislaţie ce are drept scop protecţia mediului şi a sănătăţii oamenilor, precum şi crearea unei pieţe unice în domeniul biotehnologiei. Există astfel Directiva CEE nr. 219/1990, modificată prin Directiva 81/1998, ce reglementează utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, în scopuri de cercetare şi industrializare.

Mai există Directiva CE 18/2001 privind introducerea deliberată în mediu a OMG, ce actualizează şi întăreşte reglementările existente în evaluarea riscurilor şi procesul de luare a deciziilor de introducere în mediu a OMG şi stabileşte obligativitatea informării publicului, a monitorizării efectelor pe termen lung, a etichetării şi trasabilităţii, în toate fazele introducerii pe piaţă a OMG.

Recent s-a introdus şi etichetarea furajelor modificate genetic. Avem de asemenea, Regulamentul CE nr. 1829/2003 privind alimentele şi furajele modificate genetic, Regulamentul 1830/2003 privind trasabilitatea şi etichetarea OMG şi trasabilitatea produselor alimentare şi furajere obţinute din OMG.

În România, avem Ordonanţa Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne şi a produselor rezultate din acestea. Este primul act normativ ce reglementează importul seminţelor modificate genetic, cultivarea lor şi utilizarea produselor obţinute din aceste plante în hrana omului şi în furajarea animalelor.

Legea nr. 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr. 49/2000 aduce îmbunătăţiri referitoare la cadrul instituţional, consultarea publicului, etichetarea produselor modificate genetic, prevăzute de normele comunitare apărute între timp în acest domeniu.

Ordinul M.A.P.M. nr. 684/2002, emis în baza prevederilor Legii nr. 214/2002, aprobă noua componenţă a Comisiei pentru Securitate Biologică (CSB), alcătuită din 12 membri – personalităţi ştiinţifice din Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Medicale şi din universităţi şi institute de cercetare cu profil biologic, agricol sau medical. Comisia exercită atribuţiile de autoritate ştiinţifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor. Modificată ultima oară prin Ordinul 98/2008 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

Mai avem H.G. nr.106/2002 ce prevede, începând cu data de 7.02.2003, etichetarea alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic.

Legea nr.266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor şi înregistrarea soiurilor de plante prevede obligativitatea de a se indica clar pe eticheta sau documentele însoţitoare, acolo unde este cazul, că soiul respectiv este modificat genetic.

Ordinul M.A.P.A.M. nr. 462/2003 privind evidenţa agenţilor economici care cultivă plante modificate genetic prevede obligaţia agenţilor economici  din agricultură de a declara la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală suprafeţele cultivate cu plante modificate genetic şi producţiile realizate.

Legea 247/2009 pentru aprobarea OUG 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a OMG. Legea nr. 3/2008 pentru aprobarea OUG 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor MG.

Ordinul 5/2008 al ANSVSA pentru modificarea şi completarea Normelor Metodologice de aplicare a HG 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide etc.

 

Şi iar etc. Şi încă un etc., pentru că avem nu mai puţin de 27 de acte normative în vigoare care se ocupă de reglementarea problemei OMG sub diverse aspecte, de la producere la introducere în alimentaţie sau în furajele animalelor.

Şi vă întreb şi pe Domniile Voastre, stimaţi cititori: aţi văzut vreun produs alimentar care să aibă inscripţionată provenienţa OMG a vreunuia dintre componenţi? Eu nu şi nici unul din cei pe care-i cunosc nu a remarcat astfel de etichete.

Ba din contră, piaţa românească abundă de produse alimentare care iau în râs măsurile trasate în mod evident neprofesionist, lacunar, cu privire la etichetarea: scrisul cât mai mic, mai camuflat, ascuns pe după modele nenorocite de “design”, cu dunguţe zigzagate, roşii sau făcut nelizibil prin fel de fel de şiretlicuri. Totul cu scopul evident de a determina consumatorul să renunţe la a mai citi ce scrie pe etichetă şi de a nu avea altă soluţie decât să meargă pe încredere. O încredere de-a dreptul nemeritată, desigur.

Mai există un aspect: reglementarea obligaţiei de a înscrie numai dacă produsul conţine OMG este numai o jumătate de măsură. Cusur vechi, n-am ce spune. Acest lucru lasă, în opinia mea, loc de minciună prin omisiune: “nu am scris, am uitat”, ar fi o scuză relativ mai credibilă, cu alt impact faţă de minciuna prin afirmare a unui fals adevăr. Ceea ce ar mai descuraja, poate, unele practici incorecte.

Căci pericolul pentru sănătatea consumatorului e prea mare. Iată de ce consider că măsura înscrierii şi într-un caz şi în celălalt a statului alimentului sub aspectul utilizării OMG nu e exagerată.

Potrivit ultimelor cercetări în domeniu, se pare că temerile legate de preluarea anumitor părţi de ADN din alimente în flora microbiană intestinală nu sunt lipsite de sens.

Şi cum aceasta este în simbioză cu noi, alcătuind un tot unitar al digestiei organismului uman (ca să ne facem o idee cât de importantă este aceasta, e de ajuns să notăm că prezenţa sa în fecale e de până la 50% din masa acestora!), alterarea ei poate fi de natură să ne aducă nu beneficii, ci necazuri cumplite.

Dar să le urăm somn uşor celor care dorm cu capul pe maldărele de acte normative româneşti în domeniul alimentelor ce conţin OMG…

Ion  SCUTARU

 

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (13 voturi, media: 4,92 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

2 Comentarii

  1. Alina

    Cred ca alimentele modificate genetic nu au ce au ce cauta la raft.
    Etichetarea produselor alimentare este o buna idee.

  2. b.i.

    Un lucru este cert:srotul de soia modificat genetic se utilizeaza in hrana tuturor animalelor ingrasate rapid (porc,vita,pasare,etc).
    Romania si CE importa cantitati uriase de srot modificat genetic din tari care cultiva aceste plante .Acest imort este legal.Daca s-ar eticheta trasabilitatea produsului nu am mai manca nimic:laptele,mezelurile,carnea,ouale,etc- sunt produse de animale care se hranesc cu srot modificat genetic!!!!!!!!!!!!
    Ce este de facut?
    Unde este realitatea?
    Sa etichetam produsele respective?Unde ajungem?

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.