ECONOMIE LA FACTURi: o “fântână” ultra-ieftină în propria grădină, pe care ţi-o poţi construi singur într-o zi

Doriţi independenţă faţă de furnizorii de utilităţi? Aveţi o aversiune faţă de ideea de a scoate lunar bani din buzunar, cu nemiluita, pentru chestiuni pe care vi le puteţi asigura şi singuri, cu ceva cheltuială iniţială, creativitate şi muncă proprie? Bine v-am regăsit la rubrica „Economie la facturi”! O să aflăm astăzi cum putem avea acces la apă curentă fără a plăti vreun furnizor.

 

Ca şi aerul, apa este o resursă primară, un produs gratuit al naturii, oferit din plin de planetă, chiar şi acolo unde aparent lipseşte. Ea poate fi extrasă printr-o multitudine de procedee, funcţie de locaţia în care se găseşte, se prelucrează în vederea consumului uman, dacă se impune şi, bineînţeles, se distribuie printr-un sistem care permite accesul permanent.

Finalul ciclului de consum îl reprezintă, în lumea modernă şi civilizată – dacă ignorăm războaiele, foametea nerezolvată nici acum, în secolul XXI, pauperizarea maselor şi polarizarea bogăţiei – epurarea apei uzate şi reintroducerea în circuitul natural a produsului finit, care trebuie să fie teoretic apă la o calitate asemănătoare celei preluate spre tratare şi consum.

Aceştia sunt paşii pe care îi urmează ciclul tehnologic al oricărui furnizor de apă curentă care se respectă.

Noi ne vom preocupa aici de faţă numai de obţinerea apei printr-o metodă foarte ieftină, nepretenţioasă, care are nevoie de întreţinere numai arareori sau chiar nu necesită deloc.

Ea se pretează a fi aplicată în mediul rural şi poate fi desigur modernizată, dar aceasta ţine de alegerea fiecăruia şi de destinaţia fluxului de apă astfel produs.

Vom studia tehnica preluării apei din primul strat de pânză freatică prin metoda ţevii bătute în pământ, sau a puţului american, cum i se mai spune. Mai puţin cunoscut în Moldova, procedeul e cât se poate de „pe val” în Transilvania, dar şi în Muntenia, în judeţe precum Buzău, Prahova dar şi altele.

 

Despre ce este vorba?

Se bate în pământ nişte ţeavă galvanizată, cu un diametru ce poate fi între ½ şi 2 ţoli şi o lungime totală de 2, până la 15 metri, până ce aceasta ajunge la pânza freatică de suprafaţă. Treaba se face pe segmente de 1-1,5 metri lungime, să poată fi convinse uşor să alunece în sol. Se îmbină segmentele între ele prin sudură sau filetare şi mufare şi iată sistemul nostru de preluare a apei freatice!

 

Cum se alege locul?

Înainte de orice, ne alegem locul amplasării puţului cu ţeavă.

Avem la îndemână mai multe tipuri de metode: tradiţional – după semnalmentele naturale; modern – aparatură geofizică; psihotronic – radiestezia ştiinţifică; metoda logică – amplasarea în defileul sau în vecinătatea unei ape curgătoare de exemplu sau în văile unor versanţi cu izvoare.

Dacă nu ne pricepem, chemăm, fireşte, un specialist. Dacă e vorba de prima sau a treia dintre metodele de mai sus, e bine să ne asigurăm că specialistul e într-adevăr cineva pe care ne putem baza.

Dar în pofida antireclamei omniprezente, şi acestea două pot da rezultate excelente şi care nu sunt doar rodul întâmplării. Spre exemplu, bătrânii fântânari cu renume spun (rar de tot, când simt că nu mai contează că divulgă secretul) că alegerea tradiţională e fără greş atunci când se ghidează după prezenţa anumitor specii de vegetaţie spontană, cum ar fi bozul şi podbalul.

 

Materia prima principală: ţeava galvanizată

Odată ce am stabilit locul viitoarei noastre „fântâni”, ne procurăm una sau două bucăţi de ţeavă galvanizată de 6 metri lungime, având grijă ca grosimea peretelui să fie cât mai mare, pentru a-i conferi o rezistenţă mecanică mai ridicată.

Se taie în segmente care pot fi bătute în pământ relativ confortabil, fără să ne silească să ne căţărăm pe suprastructuri improvizate şi să facem tot felul de cascadorii.

Unul din segmentele de ţeavă, care va fi bătut primul, se „dotează” cu patru rânduri de găuri între 4 şi 8 mm (funcţie şi de diametrul ţevii) dispuse în cruce, pe o lungime de circa 1 metru.

Vom avea în final  100 de găuri, deci 25 pe fiecare rând.

La capătul penetrant, i se ataşează un con prelucrat la strung dintr-o bucată de metal compactă, mufat pe interiorul ţevii. Diametrul bazei conului va fi egal cu diametrul exterior al ţevii noastre iar înălţimea acestuia va fi egală cu trei sau mai multe diametre, pentru uşurarea pătrunderii în sol.

 

Sarea grunjoasă, un alt material necesar

Odată încheiată „echiparea” penetratorului, următorul pas va fi armarea acestuia. Aceasta se realizează prin acoperirea tuturor găurilor cu vaselină.

Atenţie, numai cât ţine peretele ţevii, nu băgaţi vaselină şi în ţeavă!

Apoi se trece la umplerea ţevii cu sare de murături (sare gemă sau sare grunjoasă, cum i se mai spune), deci nemăcinată, cu o granulaţie cât mai mare, până la ultimul rând de găuri, chiar puţin peste acesta.

Avem acum materialele necesare.

Ne trebuie şi ustensilele: baros, aparat de sudură electric sau autogen, nivele sau fir cu plumb, ferăstrău de metale sau polizor unghiular cu disc de tăiere metal, după caz, filieră la dimensiunea exterioară a ţevii şi port-filieră.

 

Şi acum, proba practică!

Voinţa şi cunoştinţa le avem, deci la lucru! Bătaie ca la hoţii de cai!

Se împlântă vârful în pământ, se bate cu barosul acest prim segment, având grijă la respectarea verticalităţii, până când rămâne deasupra solului o bucată de 15-20 cm lungime.

Se taie porţiunea deformată de lovituri şi se sudează ori se mufează cu filet al doilea segment. Apoi se continuă procedura.

De la al doilea segment în sus, la fiecare jumătate de metru facem o pauză cu dublu temei. Unu: ne odihnim puţin, căci mânuirea barosului nu e chiar floare la ureche şi, doi, testăm „sistemul” să nu fi pătruns în stratul de apă. 

Cum se face aceasta? Simplu: se leagă cu o sforicică de cânepă un şurub scurt şi gros cât să circule nestingherit prin ţevă în sus şi în jos.

Se coboară „sonda” până la primul segment, unde se va opri pe sare. Se lasă două-trei secunde în repaus şi apoi se scoate afară. Dacă şurubul şi sforicica sunt ude, stratul de apă freatică tocmai ne-a transmis salutări cordiale şi bun găsit!

Sunt relativ rare cazurile în care acest lucru se petrece la al doilea segment de ţeavă, dar nu imposibile. Dacă nu, îi dăm zor mai departe cu înfiptul ţevii în pământ.

Dacă locul a fost stabilit corect, de regulă vom găsi apa până în 6-8 metri cel mult.

Cum procedăm pe urmă? Se taie şi se filetează capătul de sus al ţevii. Se sapă în jur o concavitate (operaţiunea se poate face şi înainte de instlarea ţevii) în care se toarnă beton. Se prinde flanşa în beton cu şuruburi. Pe ea se instalează o pompă manuală. Totul cu garniturile de rigoare, fireşte.

Se armează pompa şi se trage apa afară până când începe să iasă curată, semn că s-a dizolvat sarea şi s-a creat o pungă de preluare a apei în jurul segmentului de ţeavă găurit. Dacă suntem norocoşi, punga aceasta, mărginită de pietriş şi nisip grosier, va fi suficient de mare să putem extrage cantităţi mari odată – până la 200 litri.

E bine să se folosească intens puţul câteva zile, pentru a se forma o cavitate subterană sănătoasă şi pentru a se forma trasee solide de reumplere a acesteia.

Această tehnologie arhaică dă rezultate surprinzătoare şi nu costă nici pe departe cât ar ajunge o fântână clasică.

Până în 300 de lei ţeava, dacă ne trebuie o lungime mai mare, în jur de 200 lei pompa manuală, ceva electrozi de sudură şi, dacă vrem să facem pe boierii, plata forţei de muncă.

Timpul amplasării dispozitivului – maxim o zi de lucru, dacă solul e pretenţios.

Vă dorim spor la lucru şi să beţi cea mai bună apă proprie, dacă se poate!

Ion SCUTARU

Nota redacţiei:

Fotografiile sunt realizate de autorul articolului, care a pus în practică procedeele descrise mai sus.

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (16 voturi, media: 4,25 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

31 Comentarii

  1. profu

    Asteptam un calcul economica al investitie raportat la pretul apei extras.

  2. Marius

    Gresit ca apa se gaseste pana la 8 m.De exemplu in zona mea apa se gaseste la 35 m primul strat asa ca depinde de zona.Un alt aspect foarte important este daca apa se gaseste in strat de nisip sau de balastru.Daca este in strat de nisip aceasta pompa este inutila dearece se infunda cu nisip si nu se poate denisipa.

  3. MIHAI

    BUNA SUNT MIHAI DIN IASI SI VREAU SA AMI FAC SI EU ASA CEVA DAR VREAM SA VA ANTREB DE CE SE GAURESTE DOAR PRIMA TEAVA? NAS PUTEA SA GAURESC UNA DA UNA NU SA POT COLECTA MAI MULTA APA? VA ROG SAMI RASPUNDETI CA AS VREA SA FAC SI EU SI NU VREAU SA GRESESC ,MULTUMESC

  4. cezar

    mai mult de 8m n-are rost sa insisti ca e foarte greu de batut nu va trage pompa, trebuie pompa de adancime si-i cam ingusta teava pentru asa ceva.

  5. sorin

    @mihai
    Nu gauresti mai mult pentru ca acest sistem nu se bazeaza pe apa acumulata cum este fantana clasica pe tub cu diametru mare unde ai constant cativa metrii cubi de apa. Acesta metoda extrage apa “cu forta” din pamant ca dintr-un burete. Metoda prezentata aici este foarte buna si functioneaza. Puteti incerca pentru mai multe detalii si postarile userului “1024″ de pe forumul “misiuneacasa”. El a batut teava de 1 1/2 pe care a montat si hidrofor si pompa de gradina si are apa si in casa, si pentru udat si pentru iazul artificial pe care si l-a amenajat in curte. Luna viitoare fac si eu, mai ales ca la mine la tara panza freatica este la 5-6metrii.

  6. dodo

    Hai sa va zic eu altceva legat de tevi. Personal nu am crezut in aceasta varianta si in urma cu 10 -12 ani ,intr-o vara, cu un vecin ne-am apucat sa batem tevi in gradina desi toti din jur si ceva prieteni au spus ca nu avem sorti de izbinda. Am procedat in felul urmator: am gaurit o teava de 1 1/2 toli cu gauri de o.8 si 10 mm pe o lungime de 1,8 – 2 metri ,in partea inferioara ( varful ) am decupat cu flexul si apoi am batut cu ciocanul si am sudat teava ca sa aiba varf. Am ales un loc in gradina orientandu-ne cu aproximatioe si dupa fantinile ( unele secate de multa vreme ) de prin vecini si ne-am apucat de lucru ( de batut teava ). Am taiat o teava in doua bucati 3 + 3 metri ca sa putem lucra mai usor si de pe o scara am batut teava pana la 0,2 metri de pamant ca sa putem sa o imbinam cu cealalta bucata .Noi am sudat intre ele tevile deoarece am considerat mai sigura metoda decit cu nufe si filet deoarece pin bataie am considerat ca poate sa se distruga filetul si apoi sa scape sau sa se dezamorseze pe la imbinare. Am batut cam 6,5 – 7 metri si am dat de apa .Precizez ca nu am dat nici gaurile cu vaselina si nu am bagat nici sare in teava , verificam cu o sfoara si o piulita sa vedem daca am dat de apa.Dupa ce am ajuns la panza freatica ( apa ) am mai batut teava cam 1,5 – 1,8 metri asa icit sa fie coloana de apa in teava cam de 2,2 – 2,5 metri . A doua zi am repetat operatiunea si la vecinul meu cu aceelasi rezultat pozitiv. Dupa o exploatare cu pompa manuala timp de 2 ani am hotarat sa montez si o pompa electrica care functioneaza fara probleme cu un filtru decantor in fata ei. Consider ca oricine poate sa-si realizeze o asemenea lucrare si sa economiseasca bani . Investitia s-a ridicat la momentul respectiv cam la 600 RON cu lada de bere inclusa pt. ziua cand am dat la baroase. va urez succes tuturor celor care va doriti o asemenea “fantina”

  7. je adik io

    ` da,felicitari celui ce a postat cu detalii si foto despre acest tip de put sunt multe foarte bune idei practice de folosit pt cei care sau saturat sa plateasca sume mari pt utilitati sau dispun de surse insuficiente de plata pt a beneficia recte de apa felicitari domnilor ,le meritati pe deplin la mai multe…

  8. Razvan

    foarte grozav , cred ca faceti misto , eu vreau sa fac o fantana cu tub de pvc de 0,5m latime ce parere aveti ? cum sa o sap mai usor? e o idee buna ? sa zica cineva cat e pe metru de sapat ?

  9. victor

    as vrea sa stiu si eu cum se pot suda doua tevi zincate eu am batut prima teava de trei metrii si cand sa o sudez pe urmatoarea nu am putut ,nu merge sudata .am gresit cumparand teava zincata?

  10. Petrus

    cum sa nu se sudeze? chiama un sudor!

  11. victor

    daca mergea sudata teava zincata nu mai intrebam.daca tu esti sudor si crezi ca poti suda perfect te invit la mine sa facem treaba.specific vreau sudate pentru a fii batute in pamant pt put deci fara sa prinda aer .

  12. marian. p

    se poate,nu trbuie sa fii sudor profesionist,trbuie sa faci samfren exterior,la abele capete de teava ce urmeza a fi sudate cu un flex,aparat sudura bun,electrozi buni(uscati).sispor la munca. dupa sudura bate zgura si cu o bucata de smoala da in jurul sudurii cat e calda si lasa sa se raceasca.

  13. Bogdana

    Buna ziua,
    Am si eu o intrebare legata de batutul tevii pentru pompa. Au fost facuti pasii mentionati si aici, mai putin partea cu sarea despre care “mesterul” nu stia. Ce rol are sare? Se mai poate pune dupa ce a fost batuta teava/are rost?
    Intrebarea este daca se formeaza “punga” de colectare a apei daca teava a ajuns intr-un strat de lut/huma. Muultumesc frumos!

  14. Arpi

    Sarea are rolul de a nu permite pamantului sa intre in teava , si odata ce ai ajuns la panza freatica apa va dizolva sarea si ea nu va avea pamant.Daca ai ajuns in lut nu se va putea realiza punga de apa. Trebuie sa dai de pietris.

  15. raz

    am si eu o intrebare: nu am sursa de apa in zona, locuiesc langa calea ferata si apa din prima panza este foarte calcaroasa si miroase puternic a petrol. as vrea sa fac o fantana care sa ajunga la a II-a panza si ar fi cam la 35-40 de metri. nu e vorba ca e greu de batut si ianinteaza greu, e timp, dar macar teoretic am vreo sansa cu aceasta metoda? metoda mecanizata e cam scumpa si nu mi-o permit.

  16. vasile

    Intradevar metoda functioneaza perfect, teava galvanizata se sudeaza foarte bine dar problema este ce faci daca apa nu este potabila pentru ca prima panza freatica este intotdeauna supusa infiltratiilor nocive de la suprafata asa cum a fost in cazul meu fapt pentru care a trebuit sa apelez la o echipa care a forat la 40 m pana la a 3-a panza freatica, dupa care am pus o pompa facuta de mine si merge extraordinar ,dar m-a costat bani……….Cu teava batuta nu poti trece de prima panza de apa pentru ca se topeste sarea cand ajunge la prima apa si apoi se incarca cu pamant in timp ce o bati sa ajungi la a doua apa si nu-ti mai intra apa in teava ca e plina cu pamant

  17. preda

    Din ce am auzit, nu se pune numai sare. Se incarca teava cu mai multa cenuse si mai putina sare. Cred ca din acest motiv. Sarea dupa ce sa topit lasa pamintul care este greu de scos sau chiar imposibil, in schimb cenusa se poate extrage fiind afinata prin golurile lasate de sarea topita. Insa am si eu o intrebare. Stie cineva vreun dispozitiv de batut teava electric?

  18. atasie ionel

    salut. eu am respectat procedura,am avut apa dar a fost o inundatie mare acu cativa ani si nu mai am apa decat cate o galeata. am incercat sa decolmatez dae cred ca nu stiu cum sa procedez. daca imi da cineva un sfat ar fi binevenit.meci

  19. lica

    salut,este o chestie foarte buna cu aceasta fantana,va doresc mult succes tuturor celor ce vor sa incerce (pentru ca voi incerca si eu),dar vreau sa il felicit pe domnul preda pentru ideia cu dispozitivul de batut teava,pentru ca in mod normal stiti cum se spune :munca este pentru masini si utilaje, cu respect va salut si va doresc spor la treaba

  20. puiu

    Am folosit si eu aceasta metoda si a functionat,dar dupa vreo sase luni de folosire am demontat pompa manuala pt ca la absorbtie prinde aer si a scazut semnificativ randamentul.Am masurat din nou adancimea(initiala de 7,2 metri)iar acum doar 6 metri.Dati-mi va rog o idee ce ar trebui sa fac sa curat teava,pt ca ma gandesc ca s-a depus pamant sau nisip la baza.Va multumesc.

  21. Cata

    Este interesanta solutia cu teava. Totusi , nu este decat o fantana mai ingusta. In functie de particularitatile solului , se va colmata mai devreme sau mai tarziu . Nu cred sa existe solutie pentru decolmatarea ei , dat fiind diametrul redus al tevii. Si fantanile care au diametre mari , necesita in timp o decolmatare.
    Voi incerca si eu in primavara , dar o sa incerc sa modific putin proiectul. Am sa aduc o firma care sapa puturi si voi fora cu un diametru de minim 50 de cm. tubul va avea maxim 10-15 cm , ceea ce imi va permite sa il inconjor cu pietris margaritar , de dimensiune ceva mai mare decat diametrul gaurilor date. AStfel , va exista un drenaj matural si colmatarea se va face mult mai tarziu. In plus , debitul ar trebui sa fie net superior.

  22. vali

    se poate decolmata cu presiune de apa introdusa in teava cu ajutorul pompe electrice de debit mare .
    se introduce un furtun sau teava de dimensiune mai mica decat teava batuta si pompezi apa cu presiune incat apa pompata sa iasa pe langa furtun asfer iti scoate nisipul prin coborarea treptata a furtunului va impartasesc din experienta

  23. feri

    eu am bagat un furtun de oxigen la capat cu o teava prin care am bagat 10 atmosfere din compresor si mia curatat toata fantana.

  24. Alexandru Lucian

    Sunt din Dolj am luciul de apa la 11/12m (la fantanile vecine amplasate la maxim 10/15m de mine),solul in adancime scos din fantanile vecine este alb/galbuni …nisipos si fin.Se poate face tipul asta de fantana pana la 12/14m adancime ?

    Am intrebat pe cei care foreaza fantanile alea pe 40mm ,cer 11 mil dar spun ca nu merge decat daca luciul de apa este la maxim 8/9m

  25. florin

    pentru Atasie Ionel

    daca fantana e colmatata poti folosi un sistem de denisipare folosit chiar si de profesionisti. E simplu ,ai nevoie de un furtun ,tub (e bun cel de 20 mm de bransamente de apa potabila )sa ajungi cu el pana in varful tevii batute. Conectezi furtunul ce tocmai l-ai introdus in put la un compresor si i l lasi sa balboteze acolo singur.La inceput e indicat sa torni apa in teava sa o umpli .asa amorsezi principiul .o sa faci o arteziana de toata frumusetii ,cu rezultat ,curatarea in profunzime a pungii de apa .
    Spor la treaba

  26. sandu

    salut, sunt din constanta si am o fantana cu diametru de 80cm si de 7-8m adancime dar nu am apa de ajuns, daca introduc 1 tub de 30cm diametru in interiorul celui de 80cm cu o pompa submersibila pentru apa murdara in cel de 30cm oare se va duce in jos cel putin 2-3m?

  27. sandu

    sau mai trebuie gaurit tubul? nu prea as vrea sa fac alta pentru ca am gradina mare si ar trebui sa fac 2 sau 3 puturi doar cu teava de galvan.

  28. peres robert.

    Buna seara.Am pe terenul recent achizitionat ,o fantana seceata cu o adincime de 9 metri,si diametru de 1.5metri.Fintina,dupa spusele batrinilor din zona, a fost sapat in jurul anilor 1900 si pana in ani 60-70 a avut un debit de apa foarte bogat,dar dintro data sa secat..Peretele fantani este pus de sus pana jos cu bolovani de dimensiunile de aprox.30-40 cm care sunt cam instabile,deci cam periculos de a cobora..Intrebareamea este,daca se poate face forajul mecanic[sub cele 9 m actual],sau sa aduc fantanari pt.curatare si sapat manual ?Mentionez,ca structura solului este compus dintrun prim strat de pamint[40-60 cm,urmeaza lut[1.50-2 m],si urmeaza stinca,roca vulcanica.Multumesc anticipat pt.orice sfat sau recomandare.Cu respect P.R.

  29. Roarke

    Si cand seaca apa dupa cativa ani, fiindca logic nu mai aveti apa in perimetrul casei voastre, apelati la fantana din strada ?

  30. ady

    Tot sistemul care la prezentat domnul este cel mai bun dar eu lam inbunatatit la capatul tevi puneti o supapa de sens pentru a nu se dezamorsa teava merge de 5 ani am tras cu pompa pe benzina din ea care scoate pe furtun de pompieri succes

  31. VIOREL

    Eu am bătut cu barosul țeavă de inox de 4 țoli până la 8 metri adâncime,iar dacă aș fi avut un mai compactor probabil puteam să ajung și mai jos cu nivelul,deși sunt totuși mulțumit că apa se află cam la 4.5-5m adâncime în funcție de nivelul râului Motru din apropiere.Am sudat bucăți de 2 m,iar filtrul l-am făcut prin tăieturi longitudinale cu discul de polidisc de 125mm,pe primul segment cel dotat cu vârful de pătrundere,apoi am îmbrăcat toată lungimea de cca.1.5m cu plasă de inox 316L ca cea de cernut făina albă de grâu prinsă cu capsatorul și capse de cupru pe toată suprafața din loc în loc.Pentru că între timp mi-a venit o idee bună atunci la ultimul segment de 2 m am sudat un șurub de phi 12 de inox și am legat un cablu de sudură cu papuc de 250Ah pe care l-am cuplat apoi la suprafață pe o platbandă de inox cu mai multe găuri pentru a putea beneficia de cea mai bună împământare pentru viitoarea casă,știind faptul că țeava mea de inox are cel puțin 4 metri în contact cu apa din pânza freatică.După ce am terminat lucrarea am introdus pe țeava puțului de 4 țoli o pompă cu vibrații tip Tayfun 2 (made in Ukraina),pentru deznisipare și dacă la început ieșea numai apă neagră cu nisip și mâl lutos în cantități destul de mici și cu intermitență,din ce în ce mai mult debitul creștea văzând cu ochii și apa începea să se limpezească,astfel după cca.3-4 ore filtrul se curățase și aveam un debit al pompei la nivel maxim,chiar mă uitam cu o lanternă puternică pe țeava puțului și nivelul hidrostatic de apă devenise constant semn că vâna de apă era peste puterile pompei.Totuși apa nu este bună de băut chiar dacă este foarte rece,având un gust de cocleală de canal,în schimb este foarte bună pentru irigat legumele fiind o sursă naturală bogată în minerale.Acum folosesc o pompă submersibilă cu motor brushless cumpărată de pe ebay garantată 30 mii ore de funcționare de 24V-87W alimentată de la un panou fotovoltaic și un tampon de 2 baterii de 12V care se încarcă de la panou pentru zilele mai puțin însorite,astfel în 2 ore pot pompa 2000 litri de apă într-un bazin situat la cca. 4 metri înălțime care are rolul de a stoca apa și de a o încălzi suficient pentru ca legumele să nu sufere.Am atât de multă apă,pe care o pompez fără nici un consum de energie de la rețea încât vin unii prieteni cu cisternele să se alimenteze de la puțul meu executat 100% din inspirație proprie.

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.