Secretele murdare ale industriei de procesare a alimentelor

Dintotdeauna oamenii au procesat alimentele. Tăiem, înmuiem, gătim şi fermentăm mâncarea, o mărunţim şi o uscăm. Toate acestea sunt tipuri de prelucrare, relatează Foodmatters.tv.

Procesarea tradiţională are două funcţii: aceea de a face alimentele mai digerabile şi de a le conserva pentru a fi utilizate în perioadele în care mâncarea nu este disponibilă. Alimentele procesate în mod tradiţional, care rezistau mai mult timp, erau pastrama, cârnaţii şi preparatele din carne, precum şi produsele din cereale, lactatele, murăturile.

Din păcate, în perioada modernă, am înlocuit procesarea locală a ţăranilor şi meşteşugarilor cu o procesare industrială, care diminuează calitatea alimentelor, în loc să le facă mai nutritive şi digerabile. Procesarea industrială depinde de zahăr, făină albă, uleiuri procesate şi hidrogenate, aditivi alimentari sintetici şi vitamine, tratament termic etc.

Haideţi să analizăm procesul de prelucrare implicat în crearea micului-dejun tipic cu cereale, lapte degresat şi suc de portocale.

 

  • Cereale pentru micul-dejun

Cerealele sunt produse printr-un proces numit extruziune. Boabele sunt amestecate cu apă, transformate într-o pastă şi aşezate într-o maşinărie numită extruder. Boabele sunt forţate să iasă printr-o gaură mică la o temperatură şi o presiune mare, care le modelează în forma literei “o” sau în fulgi. Aceste produse sunt apoi supuse unor pulverizări, care le conferă un înveliş din ulei şi zahăr, pentru a le oferi acel aspect crocant.

Biochimistul Paul Stitt descrie procesul de extruziune, care tratează boabele la o temperatură şi o presiune extrem de mare, şi subliniază faptul că procesarea distruge cea mai mare parte din conţinutul lor nutritiv. Procesarea denaturează acizii graşi, distruge chiar şi vitaminele sintetice ce sunt adăugate la sfârşitul procesului. Aminoacidul cu înalte calităţi nutritive, lizina, este afectat în mod special de procesul de extruziune.

Chiar şi cerealele ambalate în cutii şi vândute în magazinele “sănătoase” sunt realizate tot prin procesul de extruziune. Acestea sunt realizate cu acelaşi tip de maşinării şi în mare parte în aceleaşi fabrici.

Având în vedere numărul uriaş de cutii de cereale vândute în fiecare an, te-ai putea aştepta să găseşti numeroase studii publicate care să descrie efectele pe care le au aceste cereale asupra animalelor şi oamenilor. Însă, cerealele pentru micul-dejun reprezintă o industrie de multe miliarde de dolari care a creat averi uriaşe pentru câţiva oameni. O cutie de cereale care conţine boabe în valoare de un cent se vinde cu patru-cinci dolari în magazinele alimentare. Probabil nu există niciun alt produs pe Pământ care să aibă un profit atât de mare.

Cu acest profit s-a plătit păstrarea secretă a oricărui tip de lucrare ştiinţifică care a analizat efectele boabelor extrudate, iar companiile au reuşit să convingă reprezentanţii guvernului că nu există nicio diferenţă între o boabă naturală de grâu şi o boabă care a fost modificată prin procesul de extruziune.

 

  • Experimentele pe şobolani

Lucrări de cercetare nepublicate indică faptul că procesul de extruziune transformă proteinele din boabele cerealelor în neurotoxine. Stitt descrie un experiment, realizat în 1942 de către o companie de cereale, dar închis în dulapul cu documente secrete al firmei, în cadrul căruia patru grupuri de şobolani au primit un regim alimentar special.

Un grup a fost hrănit cu cereale integrale de grâu, apă şi vitamine şi minerale sintetice. Un al doilea grup a primit grâu expandat (o cereală obţinută în urma procesului de extruziune), apă şi aceeaşi soluţie nutritivă. Un al treilea grup a primit apă şi zahăr alb, iar un al patrulea grup nu a primit nimic altceva în afară de apă şi substanţe nutritive sintetice.

Şobolanii care au primit grâu integral au trăit timp de peste un an de zile cu acest regim alimentar, cei care nu au primit nimic altceva decât apă şi vitamine, au trăit aproximativ două luni, iar animalele cu un regim pe bază de apă şi zahăr alb au trăit aproximativ o lună. Studiul a arătat faptul că şobolanii care au primit apă, vitamine şi grâu expandat au murit în mai puţin de două săptămâni, chiar mai repede decât cei care nu au primit deloc mâncare.

Aceste rezultate sugerează faptul că există ceva extrem de toxic în grâul expandat. Proteinele sunt foarte asemănătoare cu anumite toxine din structura moleculară, iar presiunea din cadrul procesului de expandare poate produce modificări chimice care transformă o boabă nutritivă într-o substanţă otrăvitoare.

Un alt experiment nepublicat a fost realizat în 1960. Cercetătorii de la Universitatea Michigan din Ann Arbor au primit opt şobolani de laborator. Aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri: un grup a fost hrănit cu fulgi de porumb şi apă, un al doilea grup a primit cutia de carton în care au venit fulgii de porumb şi apă, iar grupul de control a primit mâncare de şobolani şi apă.

Şobolanii din grupul de control au rămas sănătoşi pe tot parcursul experimentului, cei care au mâncat cutia de carton au devenit letargici şi au murit de malnutriţie, iar animalele care au mâncat fulgii de porumb şi au avut şi apă au murit înaintea celor care au mâncat cartonul!

Mai mult, înainte de moarte, şobolanii care au fost hrăniţi cu fulgi de porumb au dezvoltat un comportament aberant, au făcut crize, s-au muşcat între ei şi în final au intrat în convulsie. Autopsia a descoperit existenţa unei disfuncţii a pancreasului, ficatului şi rinichilor şi o degenerare a nervilor măduvei spinării, toate acestea fiind semne ale şocului de insulină.

Concluzia înspăimântătoare a acestui studiu a fost aceea că au existat mai multe “substanţe hrănitoare” în cutia de carton decât în fulgii de porumb. Acest experiment a fost realizat ca o glumă, însă rezultatele nu au fost deloc amuzante.

Deoarece cerealele vândute în cutii sunt îmbunătăţite cu substanţe nutritive sintetice, agenţiile de reglementare spun că acestea sunt sănătoase, la fel ca şi boabele din care sunt făcute. Multe dintre aceste cereale conţin cel puţin 50% dintre calorii sub formă de zahăr.

 

  • Procesul de extruziune

Atunci când punem cerealele într-un dispozitiv de extruziune, acesta modifică structura proteinelor.

Zeina, care cuprinde majoritatea proteinelor din porumb, este localizată în organisme proteice. Literatura ştiinţifică conţine un studiu realizat asupra boabelor extrudate, care analizează schimbările ce se produc în compoziţia, forma şi eliberarea de alfa-zeine încapsulate din proteine, ca şi rezultat al procesului de extruziune.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în timpul procesului de extruziune, organismele proteice sunt complet perturbate, iar alfa-zeinele dispersate. Rezultatele sugerează faptul că zeinele din fulgii de porumb nu sunt limitate doar la organisme proteice rigide, dar pot interacţiona atât unele cu celelalte, cât şi cu alte componente ale sistemului, formând astfel noi compuşi care sunt străini pentru corpul uman.

Procesul de extruziune dispersează proteinele, care devin toxice. Atunci când proteinele sunt perturbate în acest mod, acestea pot afecta în mod advers sistemul nervos, aşa cum este indicat de experimentul fulgilor de porumb.

11 comments

Get RSS Feed
  1. Tomica

    Excelent articol cu sfaturi cu mult bun simt. Felicitari, sunt convins ca va face mult bine unui mare numar de cititori. Cine are urechi sa auda, cine are ochi sa vada, dar mai ales sa se gandeasca bine la modul cum intretine acea locuinta temporara care este propriul sau corp. Dar mai ales sa se gandeasca cum asigura viitorul celor dragi. Sa fiti binecuvantati si sa va ajute Dumnezeu in continuare.

  2. Cami

    Articol total inutil! Nimic nou spus! Alimentatia sanatoasa in ziua de azi este un vis! Laptele nu e bun, dar de unde sa luam o vaca? Si ce facem cu ea? O legam de bloc?? Sa gatesti sanatos? Cu ce? Cu alimente umflate cu pesticide si alti compusi chimici? Este ceva ”curat” in acest moment pe piata? Pana si taranul foloseste acum ingrasaminte si pesticide..
    Tot ce putem face este sa alegem mereu raul cel mai mic, numarul cel mai mic de E-uri, alimentele cele mai putin procesate, etc…

  3. veronica sultanoiu

    Foarte ,foarte interesant.
    Poate asa invatam sa ne pastram sanatatea
    Articolul este chiar foarte util nu toata lumea cunoaste
    procesele tehnologice prin care trec alimentele
    multumesc pentru informatiile obtinute

  4. a

    Articol util pentru a deschide ochii populatiei asupra unor mari probleme ale industriei alimentare.
    Din pacate, faceti exact aceeasi mare greseala ca si marile concerne alimentare atunci cand isi fac publicitate : nu dati NICI o referinta, nici o bibliografie verificabila. „Lucrări de cercetare nepublicate indica faptul ca…” : daca sunt nepublicate, cum ati avut acces la ele ?!
    Fara nicio cifra verificabila in articol, fara o singura referinta la lucrarile unui om de stiinta, articolul ramane o poveste vaga si de pus la indoiala: cat din el e interpretarea personala a unor cifre pe care nu le cunoastem? Cat din el e inventie ?
    Pacat, pentru ca intentia era buna…

  5. Mocanu Dan

    Felicitari pt articol. Va multumim pt initiativa si curaj. Sunteti un exemplu pentru cei mai multi dintre noi neinformati sau indiferenti fata de sanatatea lor si a celor dragi lor.
    Doar uniti ne putem apara de raul ce ne-nconjoara.
    Tineti-o tot asa. Bunul Dumnezeu sa ne ajute.
    Stima si respect
    Stima si respect.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>