Bătălia de la Vaslui-Podul Înalt, 10 ianuarie 1475

10 ianuarie 2013

Naţional, Prima pagină, Regional, Vaslui

Ziua de astăzi are o semnificaţie istorică aparte. Bătălia de la Vaslui-Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, între Imperiul Otoman şi Moldova, a fost cea mai importantă victorie a domnitorului Ştefan cel Mare (1457 – 1504) împotriva otomanilor.

Evenimentul are loc atât ca urmare a întreruperii plăţii tributului de către Ştefan, în 1473 – tributul era plătit încă din vremea lui Petru Aron din 1456 –, cât şi a încercărilor domnului Moldovei de a scoate Ţara Românească de sub influenţa Porţii, prin înlăturarea lui Radu cel Frumos (1473–1474). În acelaşi timp, otomanii doreau extinderea influenţei la Marea Neagră, prin dobândirea Chiliei şi a Cetăţii Albe.

Aflând de planurile lui Mahomed, Ştefan cel Mare trece din nou în Ţara Românească, unde îl înscăunează pe Laiotă Basarab, Radu cel Frumos pierind în luptele care se dau cu acest prilej. Aşteptându-se la o viitoare reacţie din partea sultanului, Ştefan trimite soli la la Cazimir – Principele Poloniei şi lui Matia Corvinul, regele Ungariei, cerându-le să-i vină în ajutor şi să intervină pe lîngă alţi principi creştini pentru a i se alătura.

Aflat în pragul iernii, din tabăra sa de la Vaslui, domnitorul Moldovei trimite o scrisoare Papei, în care arată că a dus tratative cu veneţienii şi îi cerea ca să-i îndemne pe alţi principi ca să se pregătească „împotriva Otomanului şi puterii înspăimântătoare a acestuia”,  Moldova fiind gata întru totul, „cu tot sufletul şi cu toată puterea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, să luptăm pentru creştinătate, cu toate forţele noastre”.

Totuşi nimeni nu a trimis ajutor, nici în bani şi nici în oameni, cu excepţia a aproximativ 5.000 de secui, 1.800 de unguri (de la Matia Corvinul) şi 2.000 poloni (trimişi de Cazimir).

Oastea Moldovei şi puţinele ajutoare care au sosit au ridicat taberele la Vaslui, alături de domn fiind comasaţi cca. 40.000 de luptători moldoveni, la care s-au adăugat cei 8.800 de oameni veniţi în ajutor şi beneficiind de cca. 20 de tunuri.

Raportul de trupe era mult în favoarea otomanilor, astfel că Ştefan a adoptat o tactică de hărţuire şi înfometare, iar planurile de luptă a domnitorului foloseau toate avantajele terenului. El a dat poruncă să fie părăsite toate aşezările omeneşti care puteau nimeri în calea duşmanilor, să fie tăinuite proviziile.

Ştefan a repezit în calea duşmanului călărime care să supravegheze deplasarea oastei otomane, să o hărţuiască şi să nu îngăduie cetelor prădalnice să se desprindă de grosul oştirii ca să meargă după hrană şi să jefuiască.

Domnul moldovean îşi aşteaptă adversarul la sud de Vaslui, în valea îngustă a Bârladului, într-un loc numit Podul Înalt.

În dimineaţa zilei de 10 ianuarie 1475, oastea otomană înainta pe valea Bârladului pe o ceaţă care nu îngăduia să se vadă la mai mult de câţiva paşi. Era moină şi zăpada începuse să se topească, încât toată lunca Bârladului era plină de băltoace. Faptul că mii de oameni şi cai treceau prin acelaşi loc, transforma valea într-o mocirlă prin care se înainta foarte greu.

Vremea şi terenul au constituit avantaje pentru Ştefan, de care domnitorul a ştiut să se folosească. Deoarece otomanii nu puteau să-şi dea seama ce oaste au în faţă, Ştefan a aşezat de-a curmezişul văii câteva mii de oameni. Aceştia trebuiau să-i oprească pe otomani şi să înceapă lupta.

Harta desfăşurării bătăliei de la Podul Înalt

Duşmanul era foarte numeros şi putea să aducă mereu oameni odihniţi în luptă. Ştefan calculase ca în momentul în care oamenii lui aveau să dea semne de oboseală, de pe malul drept al Bârladului, din marginea pădurii, mai mulţi oşteni trebuiau să dea semnalul de luptă sunând din trâmbiţe şi surle.

Lucrurile s-au întâmplat aşa cum a prevăzut domnul şi, când au auzit otomanii trâmbiţele şi surlele, ei au crezut că vor fi atacaţi din partea aceea, astfel că mare parte s-au îndreptat în acea direcţie, găsind aici doar câţiva oşteni.

În schimb pe malul stâng al Bârladului se afla grosul oastei lui Ştefan. Când turcii au întors spatele, atacând spre marginea pădurii, au fost izbiţi năpraznic de armata moldovenească. Până să se dezmeticească otomanii, până să înţeleagă cine-i atacă şi din ce parte, mulţi dintre ei au fost ucişi, iar cei care au scăpat s-au pus pe fugă, cu toată încercarea disperată a lui Suleiman Paşa de a-i opri.

O parte însemnată a oastei inamice a fost nimicită (c. 40 000, după unele surse), fiind capturate 100 de steaguri şi toată artileria. Otomanii rămaşi au fost urmăriţi de moldoveni timp de trei zile, până la Dunăre, fiind hărţuiţi şi ucişi o mare parte din ei.

Cronicarul polonez Ian Dlugosz, contemporan cu evenimentele:

„Căci toate şirurile dinainte în care în frunte erau şi secui au fost zdrobite de turci, şi ameninţa un mare pericol pînă cînd [Ştefan] personal se aruncă în mijlocul turcilor exaltaţi de bucuria victoriei, şi cu puterea minunată a lui Dumnezeu a nimicit toate grupările turceşti avînd abia 40.000 de luptători, între care cea mai mare parte erau ţărani.”

Acelaşi cronicar polon a scris că:

„foarte puţini turci şi-au găsit mântuirea prin fugă, căci chiar şi aceia care au fugit şi au ajuns la Dunăre au fost ucişi acolo de moldoveni, care aveau cai mai iuţi, sau au fost înecaţi de valuri. Aproape toţi prizonierii turci, afară de cei mai de frunte, au fost traşi în ţeapă. Cadavrele celor ucişi le-a ars, iar câteva grămezi cu oasele lor se văd până astăzi şi sînt mărturie veşnică a unei victorii atât de însemnate. Toată oastea lui – Ştefan cel Mare – s-a îmbogăţit foarte tare din prada luată de la turci, aur, argint, purpură, cai şi alte obiecte preţioase.”

De asemenea, o cronică ardeleană contemporană menţiona că „Ştefan… s-a împotrivit bărbăteşte turcilor în mijlocul ţării sale, ca un bun părinte al patriei şi al neamului său, fiind gata să moară pentru ai săi şi având timp de trei zile şi trei nopţi cele mai grele lupte cu ei; ajutându-l şi mila dumnezeiască, a biruit şi a dat pe turci cu totul pieirii”.

Lupta de la Vaslui, Podul Înalt, a fost o victorie strălucită, care a dus faima domnului în Europa. Papa Sixt al IV-lea, numindu-l principele creştinătăţii, i-a scris lui Ştefan:

 „faptele tale săvârşite până acum cu înţelepciune şi vitejie contra turcilor necredincioşi, duşmanii noştri, au adus atâta celebritate numeleui tău, încât eşti în gura tuturor şi eşti de către toţi foarte mult lăudat.”

 

Revenit la Suceava, Ştefan îşi anunţa victoria principilor creştini, arătând că „am mers împotriva duşmanilor Creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut prin ascuţişul sabiei noastre”. El îndemna, totodată, la continuarea luptei, turcii fiind slăbiţi în urma dezastrului de la Vaslui, domnul Moldovei temându-se de reacţia sultanului, care nu putea lăsa nerăzbunată o asemenea înfrângere.

În „Letopiseţul de cînd s-a început, cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovei” (Letopiseţul anonim al Moldovei), scris în slavonă în timpul domniilor lui Ştefan cel Mare şi a fiului acestuia Bogdan al III-lea, citim despre marea victorie de la Vaslui:

„În anul 6983 [1475] ianuarie 10, marţi, a fost război la Vaslui cu puterile turceşti şi a biruit atunci Ştefan voievod, cu mila lui Dumnezeu şi cu ajutorul lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel viu, care s-a născut din Preacurata Fecioară spre mântuirea noastră. Şi le-a dat Dumnezeu pe acele limbi necredincioase în ascuţişul sabiei şi au căzut atunci mulţime mare, fără număr şi au fost prinşi vii mulţi, fără număr, care de asemenea au fost tăiaţi, ci numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac paşa. Şi steagurile lor şi cu schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Şi s-a întors Ştefan voievod cu toţi oştenii lui ca un purtător de biruinţe în cetatea sa de scaun a Sucevei şi i-au ieşit în întâmpinare mitropoliţii şi preoţii, purtând Sfânta Evanghelie în mâini şi slujind şi lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost ca dar de la cel Preaînalt şi binecuvântând pe ţar: „Să trăiască ţarul”. (în textul original slavon scrie “Da jive(t) ţari”, ceea ce a fost tradus Să trăiască ţarul!, cum şi este de altfel redat în unele traduceri, în altele apare – împăratul, sau domnul!).

Şi a fost atunci veselie între oameni şi la toate domniile dimprejur şi la toţi creştinii drept-credincioşi, căci a biruit domnul limbile păgâne cu mâna robului său, Io Ştefan voievod. Şi însuşi Ştefan voievod a făcut atunci mare ospăţ mitropoliţilor şi vitejilor săi şi tuturor boierilor săi, de la mare până la mic. Şi a dăruit atunci multe daruri întregii lui oştiri şi lăudând pe Dumnezeu pentru cele ce au fost.”

Ştefan a trimis regelui Ungariei şi Principelui Poloniei mai multe steaguri din cele capturate de la turci, la fel şi Papei de la Roma, ca semn al biruinţei de la Vaslui, împreună cu o scrisoare:

„Către coroana ungurească şi către toate ţările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi, Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Ţării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, şi vă doresc tot binele, şi vă spun domniilor voastre că necredinciosul împărat al turcilor a fost de multă vreme şi este încă pierzătorul întregii creştinătăţi şi, în fiece zi se gândeşte cum ar putea să supună şi să nimicească toată creştinătatea.

De aceea facem cunoscut domniilor voastre că pe la Boboteaza trecută, mai sus numitul turc (adică sultanul Mahomed) a trimis în ţara noastră şi împotriva noastră o mare oştire în număr de 120.000 de oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Paşa. Auzind şi văzând noi acestea, am luat sabia în mână, am mers împotriva duşmanilor creştinătăţii, i-am biruit şi i-am călcat în picioare şi pe toţi i-am trecut sub ascuţişul sabiei noastre.”

sursa: Ro.wikipedia.org

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (3 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

Un comentariu

  1. Tudor

    DE RECTIFICAT cu : “a fost cea mai importantă victorie a vreunui domnitor roman împotriva otomanilor”

    Stefan cel Mare a batut ca la fasole TOTI vecinii sai !

    Ganditi-va ce-ar fi fost sa fi avut o armata mai mare… !!

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.