Când copacii mor, oamenii mor

Acest adevăr a fost readus în atenţia întregii lumi în iunie 2002, când copacii din Canton, Michigan, s-au îmbolnăvit. Vinovată de această situaţie a fost o insectă rară, emerald ash bore (gândacul smarald de frasin), Agrilus planipennis, originar din China, care s-a răspândit rapid în SUA. Insecta a apărut în locaţii aparent aleatorii, mai îndepărtate, deoarece copacii infestaţi erau expediaţi în necunoştinţă de cauză în diferite zone, relatează TheAtlantic.com.

În decursul a patru ani după infestare, copacii de frasin au murit. Peste 100 de milioane de arbori au murit din momentul declanşării epidemiei. În unele cazuri, moartea lor a avut un impact imediat, deoarece au căzut peste case, maşini şi peste oameni. Pe termen lung, dispariţia lor a însemnat că parcurile şi cartierele, care la un moment dat erau pline de copaci, au rămas goale.

S-a mai întâmplat şi altceva, însă a fost un aspect mai puţin evident. Atunci când Serviciul Forestier American a analizat datele populaţiei din ţinuturile afectate de acest gândac, specialiştii au identificat o creştere semnificativă a ratei mortalităţii.

Concret, tot mai mulţi oameni au murit din cauza unor boli cardiovasculare şi ale tractului respirator inferior. Pe măsură ce infestarea a pus stăpânire pe aceste locuri, legătura cu o stare de sănătate proastă a devenit din ce în ce mai puternică.

“Relaţia dintre copaci şi sănătatea umană”, aşa cum o numesc oamenii de ştiinţă, este una puternică. Specialiştii au analizat cât mai mulţi factori demografici posibili, şi totuşi, nu au reuşit să explice într-un mod satisfăcător pentru toată lumea, de ce s-ar putea întâmpla acest lucru.

Într-un sens literar, desigur, absenţa copacilor ar însemna lipsa oxigenului, adică, nu putem supravieţui fără arbori. Mai ştim că arborii acţionează ca un filtru natural, curăţând aerul de poluanţi, cu efecte măsurabile în zonele urbane. Serviciul Forestier a declarat că acţiunea de curăţare a aerului poluat de către copacii urbani are o valoare de 3,8 miliarde de dolari pe an.

În Washington, copacii elimină dioxidul de azot din aerul respirabil, într-o măsură egală cu scoaterea din trafic a 274.000 de maşini, economisindu-se astfel 51 de milioane de dolari în fiecare an în ceea ce priveşte costurile de îngrijire medicală asociată cu poluarea.

Însă o idee modernă sugerează că arborii şi alte elemente ale mediilor naturale ar putea afecta sănătatea oamenilor şi în moduri mai nuanţate. Roger Ulrich a demonstrat puterea unei conexiuni cu natura, în studiul său clasic din 1984, în cadrul căruia a analizat pacienţii care se recuperau în urma unei intervenţii chirurgicale de îndepărtare a vezicii biliare.

Acesta a introdus două posibilităţi, referitoare la ceea ce vedeau pe geam pacienţii, în aşa fel încât jumătate dintre ei să poată privi natura, în timp ce ceilalţi vedeau un zid de cărămidă. Cei care aveau copaci lângă fereastră şi-au revenit mult mai repede şi au avut nevoie de mai puţin calmante decât cei care au privit doar zidul de cărămidă. Cei care au profitat de efectele benefice ale copacilor au avut chiar şi mai puţine complicaţii în timpul intervenţiei chirurgicale.

Psihologii ecologici Rachel şi Stephen Kaplan au asociat capacitatea de reabilitare a naturii cu aşa-numita “fascinaţie blândă”. Aceştia spun că peisajele naturale sunt capabile să capteze atenţia oamenilor şi să îi aducă într-un fel de stare hipnotică, în care gândurile şi emoţiile negative sunt depăşite printr-un sentiment pozitiv de bunăstare.

Într-adevăr, o analiză a mai multor studii a descoperit dovezi coonform cărora mediile naturale au “un impact pozitiv şi direct asupra stării de bine”, reducând nivelul de furie şi tristeţe.

Un studiu din 2010 a analizat prezenţa parcurilor şi pădurilor în vecinătatea caselor oamenilor şi abilitatea lor de a acţiona ca un “tampon” împotriva stresului. Oamenii de ştiinţă au descoperit în final că prezenţa “spaţiilor verzi” a fost asociată mai degrabă cu bunăstarea fizică, decât cu cea mentală. Deşi natura nu a reuşit întru totul să-i facă pe participanţi să uite de evenimentele stresante ale vieţii lor, se pare că a reuşit să înăbuşe deviaţiile psihosomatice ale acestora.

Aşadar, există ceva fascinant şi misterios în ceea ce priveşte legătura între sănătatea noastră, a oamenilor, şi cea a naturii.

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (4 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.