Haine toxice, vândute de firme precum Armani, Levi’s, H&M şi Zara

„Cămaşa lui Nessus” era Armani?

Miturile au o fărâmă de realitate, se spune. Nu ştiu câtă realitate era, acum multe milenii, în mitul cămăşii lui Nessus” – acea cămaşă otrăvită care i-a adus sfârşitul lui Hercule – însă autorul antic pare să fi avut o viziune a zilelor noastre, când mitul său este mai actual decât ne-am putea imagina mulţi dintre noi.

Dan Bărboi,
Rovena Costea

 

Aici vorbim deja de un domeniu extrem de sensibil şi controversat: cum se poate proteja consumatorul de abuzurile marilor companii? Incriminaţi, în cazul de faţă, sunt producătorii de textile şi substanţele pe care le folosesc în procesul tehnologic – uneori adevărate otrăvuri pentru organism, care pun în pericol sănătatea şi chiar viaţa utilizatorilor.

Un studiu Greenpeace International, ale cărui rezultate au fost anunţate în noiembrie trecut, a analizat materialele utilizate de 20 de mari firme de îmbrăcăminte, inclusiv nume grele ca Armani, Levi’s şi Zara, iar concluziile sunt de-a dreptul îngrijorătoare.

Autorii studiului numit “Fibre Toxice, Marea Înşelătorie din Modă” (în original “Toxic Threads, the Big Fashion Stitch-Up”) au supus analizelor chimice un eşantion de 141 de articole vestimentare diferite (de la bluze şi pantaloni la lenjerie de corp) pentru femei, bărbaţi şi copii, conţinând fibre naturale şi artificiale, cumpărate în aprilie 2012, în 29 de ţări şi regiuni din întreaga lume.

În 31 de articole a fost depistat un conţinut ridicat de substanţe nocive – ftalaţi, etoxilaţi de nonilfenol (ENF), şi amine cancerigene folosite la fabricarea coloranţilor azoici pentru industria textilă.

 

Descoperiri alarmante

Studiul – foarte temeinic documentat – aduce în atenţia opiniei publice o serie de fapte şi date cel puţin îngrijorătoare privind industria textilă, din care ne vom rezuma să le cităm pe cele mai relevante:

 1. Etoxilaţi de nonilfenol (ENF)

TABEL: Numărul mostrelor analizate la fiecare brand în parte, alături de numărul mostrelor la care au fost depistate ENF

 

  • Substanţe de tip ENF au fost descoperite în 89 din cele 141 de articole (63% din totalul eşantionului probă), în concentraţii de la 1 la 45.000 părţi pe milion (ppm).
  •  Toate mărcile incluse în studiu au avut cel puţin un produs care conţinea niveluri detectabile de ENF.
  •  Cea mai mare concentraţie de ENF (45.000 mg/kg) a fost detectată într-o mostră de material de la un tricou marca C&A (care avea un imprimeu din plastisol), produs şi vândut în Mexic. Această concentraţie a fost semnificativ mai mare decât cele descoperite în orice alte mostre, iar produsul clasat pe locul al doilea, cu o concentraţie de 9.800 mg/kg a fost un tricou Mango simplu, produs în Turcia şi vândut în Spania.
  • Concentraţii de ENF mai mari de 100 ppm au fost decelate în 20% din mostrele incluse în studiu, iar niveluri mai ridicate decât acest prag au fost prezente într-un procentaj mai mare de mostre decât în cadrul studiilor similare din trecut, deci se poate considera că utilizarea ENF ia amploare. Odată eliminate în mediu, substanţele ENF se transformă în nonilfenol, cunoscut a fi o substanţă toxică perturbatoare a sistemului endocrin, persistentă şi bioacumulativă (se acumulează în interiorul fiinţelor vii).
  • Concentraţii ridicate (peste 1.000 ppm) ale ENF au fost depistate în următoarele mărci de produse: C&A (1 articol), Mango (3), Levi’s (2), Calvin Klein (1), Zara (1), Meters/bonwe (2), Jack & Jones (1) şi Marks & Spencer (1).

 

2. Ftalaţi

 

  •  Prezenţa ftalaţilor a fost detectată în toate cele 31 de mostre de ţesături serigrafiate cu plastisol, iar concentraţii foarte mari (până la 37,6% din greutate) au fost descoperite în 4 mostre, din care două fabricate de firma Tommy Hilfiger (37,6% şi 20%), una Armani (23,3%) şi una Victoria’s Secret (0,52%).
  •   Ftalaţii predominanţi, cu concentraţii mari, identificaţi în cele patru mostre au fost di-2-etilexil ftalat (DEHP), diisononil ftalat (DINP) şi benzil butil ftalat (BBP). DEHP şi BBP, substanţe toxice pentru sistemul reproductiv, au fost listate ca şi “substanţe cu risc ridicat” în funcţie de reglementările REACH ale UE. De asemenea, şi DINP este toxic în doze mari şi are câteva efecte de pertubare a nivelului hormonilor. Ftalaţii din formulele plastisolului nu sunt stabili şi, din acest motiv, “migrează” din produs de-a lungul timpului.

 

3. Amine de la coloranţi azoici

 

  • În două produse Zara au fost găsiţi coloranţi azoici ce pot degaja amine cancerigene. Deşi concentraţiile acestora se încadrează în limite legale, autorii studiului consideră simpla prezenţă a unor substanţe cancerigene în articole vestimentare ca inacceptabilă.
  • Aminele sunt folosite în producerea coloranţilor azoici. Amina descoperită în mostre (o-dianisidină) este cancerigenă, şi, cu toate aceastea, unele utilizări ale substanţei sunt reglementate de UE.
  •  În afara substanţelor anterior menţionate, analizele de laborator au mai depistat prezenţa a 5 compuşi chimici clasificaţi ca „toxici” sau „foarte toxici pentru formele de viaţa acvatice” – alcanii, benzil benzoatul, benzofenonul, 1,1-bifenil, butilhidroxitoluen (BhT), benzil naftil eter.

Rezultatele arată că o gamă complexă de reziduuri chimice pot rămâne în produsele textile finite,ca o consecinţă a utilizării lor în procesul de producţie, şi pot fi eliminate în rezidurile generate de fabricile textile şi în apele în care se spală hainele, după ce produsele sunt vândute.

TABEL: Distribuţia pe mărci a probelor în care au fost depistate ENF, ftalaţi şi amine cancerigene eliberate de coloranţi azoici.

 

“Detox” – o campanie pentru sănătatea mediului

Pe lângă riscurile la adresa organismului uman, ce decurg din substanţele utilizate în compoziţia textilelor, industria de profil implică riscuri majore şi pentru mediu, principala ameninţare fiind deversarea de coloranţi şi reziduuri chimice nebiodegradabile folosite în producţie.

 

Pentru a reduce amploarea acestor practici industriale nocive, Greenpeace organizează anual, sub numele „Detox”, campanii de conştientizare a producătorilor de textile şi îmbrăcăminte, soldate cu rezultate notabile.

Astfel, în urma campaniei Detox din 2011, mai mulţi producători de articole vestimentare şi sportive s-au angajat să reducă la zero emisiile poluante până la 1 ianuarie 2020. Şase mărci – Puma, Nike, Adidas, Li-Ning, H&M şi C&A – colaborează în prezent pentru dezvoltarea şi implementarea – la nivel individual şi colectiv – a unor tehnologii prietenoase cu mediul ambiant.

Alte companii, cum sunt Levi Strauss şi G-Star Raw, au adoptat politici de limitare, dar nu eliminare completă a emisiilor poluante.

Oricum, în ciuda progreselor realizate în ultimii ani, Greenpeace consideră că metodele şi instrumentele de control al acestui tip de poluare chimică încă sunt insuficiente, iar firmele trebuie să facă eforturi mai mari de conformare la politica “zero emisii”.

6 comments

Get RSS Feed
  1. Bogdan

    Si cand te gandesti ca multi in special generatia indobitocita tanara,arunca cu sume importante pentru aceste haine. Felicitari pentru articole de acest gen.

  2. Alinutul voios

    Ce e bine sa ne cumparam haine numai bani sa avem da atunci cand le cumparam sa avem grija sa vedem colo sus pe eticheta la marime si la firma daca sunt de bumbac. Oricum exista in lume multe copii ale firmelor de renume ca Puma, Prada Adidas si de aceste copii se ocupa in special chinezi sa le faca sau cu isi zic ei PRC. Feriti-va de asfel de haine contrafacute si nu bagati toate firmele la olalta

  3. Eugen

    Ar trebui ca si producatorii de haine sa fie obligati, ca si producatorii de alimente, si cosmetice, sa specifice pe eticheta compusii folositi in procesul tehnolgic, pentru ca un eventual cumparator sa decida in deplina cunostiinta de cauza daca schizitioneaza sau nu produsul respected. Nu ca ar fi multi cumparatori care stiu ce-s aia ftalati sau coloranti azoici, etc

  4. unu

    nimeni niciodata nu o sa isi dezvaluie secretele de fabricatie,orice are o hiba ascunsa de la mancare pana la haine .Daca nici in firmele „originale” nu mai poti avea incredere atunci ce mai ziceam de hainele de la bazar,alea iti provoaca cancer imediat? traim intr-o lume sintetica,si mult bine nu o sa mai fie.
    Va multumesc.

  5. George

    Totul pentru bani. Sa nu mai vorbim de oamenii care fac aceste haine si produc foarte multe articole pe ora pentru cativa centi in timp ce noi platim aici o multime de bani pe un singur tricou.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>