Proiecte şi discuţii privind regionalizarea în perioada 2010-2013

Discuţiile despre regionalizare au început în 2011 dar au fost reluate în contextul alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, când USL a readus în dezbatere regionalizarea, incluzând în programul său de guvernare şi înfiinţarea regiunilor, ca un nou nivel administrativ, cu păstrarea judeţelor actuale.

  • Discuţii pe marginea regionalizării: 2011-2013

În iunie 2011, PDL şi premierul de la acea vreme, Emil Boc, au vorbit despre necesitatea regionalizării României şi despre posibilitatea ca Guvernul să-şi asume răspunderea pe un proiect de regionalizare, care urma să reorganizeze România în opt judeţe mari, corespunzătoare celor opt regiuni de dezvoltare actuale. Atribuţiile pe care în prezent le au consiliile judeţene sau serviciile deconcentrate ale ministerelor urmau a fi preluate de către primării iar consiliile judeţene nou create urmau să aibă doar atribuţii în domeniul dezvoltării regionale. Deşi reprezentanţi ai PDL şi premierul Emil Boc au făcut declaraţii despre o posibilă reorganizare administrativ-teritorială a României, Guvernul de la acea vreme nu a prezentat un proiect de lege în acest sens.

Ca răspuns la anunţul PDL privind regionalizarea, la 11 iunie 2011, USL a lansat propriul proiect de reorganizare administrativ-teritorială, care propunea menţinerea celor 41 de judeţe actuale şi înfiinţarea unui alt nivel administrativ, acela al regiunilor. Modelul USL de regionalizare presupunea şi înfiinţarea unor instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales; transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale; apariţia Curţilor de Apel regionale.
Discuţiile despre regionalizare au fost însă abandonate în a doua parte a anului 2011.

În contextul alegerilor parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a readus în discuţie regionalizarea, incluzând în programul său de guvernare şi înfiinţarea regiunilor, ca un nou nivel administrativ, cu păstrarea judeţelor actuale. Discuţiile privind regionalizarea au fost reluate în 2013, după ce USL a preluat guvernarea. La 11 februarie 2013, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), Liviu Dragnea, a declarat că proiectul regionalizării României este în plină elaborare la Ministerul Dezvoltării. ”Nu există la această oră un proiect oficial de regionalizare a României. (…) Numărul regiunilor, desenul regiunilor, competenţele care vor fi acordate regiunilor (…) vor fi rezultatul final al unui proces amplu de analiză, de câteva luni de zile”, a precizat Liviu Dragnea.

Pe de altă parte, viceprim-ministru, ministrul MDRAP Liviu Dragnea a subliniat la aceeaşi dată că întregul proces de reorganizare administrativ-teritorială trebuie să se încheie în 2013, pentru ca regiunile să fie funcţionale şi să poată accesa proiecte odată cu începerea noului exerciţiu bugetar european 2014-2020.
La 20 februarie 2013, vicepremierul şi ministrul MDRAP, Liviu Dragnea, a anunţat că a început procesul de regionalizare/descentralizare, pe care l-a calificat ca fiind unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989.

Liviu Dragnea a mai spus, la 20 februarie 2013, că printre principiile care vor sta la baza procesului de regionalizare se numără: principiul subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de către autorităţile administrative locale situate la nivelul administrativ cel mai aproape de cetăţean; principiul asigurării resurselor integrale pentru exercitarea competenţelor transferate; principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice şi regionale în raport cu competenţele şi cu competenţele şi atribuţiile pe care le vor avea; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii şi reguli obiective; principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică; principiul democraţiei participative; principiul cheltuirii eficiente a resurselor financiare.
Potrivit lui Liviu Dragnea, vor exista două mari “corpuri”, care vor asigura cadrul organizatoric al procesului de regionalizare: un Consiliu consultativ pentru regionalizare şi un Comitet tehnic interministerial care va fi condus de ministrul Dezvoltării Regionale. Consiliul consultativ pentru regionalizare este un organism cu rol strategic, care va propune profilul viitoarelor regiuni administrative-teritoriale şi va funcţiona pe trei paliere de expertiză: un grup de lucru academic care va cuprinde 10 personalităţi din mediul universitar şi academic, specialişti în sociologie, urbanism, amenajarea teritoriului; un grup de lucru format din parlamentari şi aleşi locali; un grup de lucru al societăţii civile, alcătuit din reprezentanţi ai principalelor patronate, sindicate şi ONG-uri. Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare şi regionalizare va fi format din toate ministerele implicate în descentralizarea unor competenţe către nivel regional, cu rolul principal de a transpune în acte normative şi de a operaţionaliza toate strategiile şi propunerile formulate de Consiliul consultativ.

În privinţa modului de realizare a regionalizării, varianta cea mai des adusă în discuţie recent de către liderii USL este împărţirea administrativă a României în opt regiuni, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Centru, Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov.

La 25 noiembrie 2012, premierul Victor Ponta declara că varianta USL de regionalizare, cu cele 8 actuale regiuni economice de dezvoltare nu este cea mai bună, dar este cea mai posibilă. “In cazul în care deschidem cutia renegocierilor nu cred că o mai terminam niciodată. Măcar cele opt regiuni funcţionează ca regiuni de dezvoltare. Avem Agenţiile de Dezvoltare Regională care pot funcţiona ca aparat tehnic al regiunii. Asta e propunerea noastră. Nu e bătută în cuie”, a spus Victor Ponta.
În perioada decembrie 2012 – februarie 2013, USL a vehiculat în spaţiul public mai multe variante de proiecte, niciunul însă nu a fost asumat de Guvern.

Proiectul lansat de USL, în mai 2011, prevedea înfiinţarea a opt regiuni care vor fi şi parlamente regionale (un nou nivel administrativ), cu păstrarea celor 41 de judeţe actuale. Cele 8 regiuni corespund actualelor regiuni economice de dezvoltare: Nord-Est, Sud-Est, Sud, Sud-Vest, Vest, Centru, Nord-Vest, Bucureşti-Ilfov. Modelul USL de regionalizare prevedea totodată înfiinţarea unor instituţii noi: Consiliul Regional – Executivul regional condus de un preşedinte ales; transformarea Senatului într-o cameră a puterilor locale; apariţia Curţilor de Apel regionale. Aceste modificări erau prevăzute a se face etapizat până în 2016.

  • Calendarul regionalizării în viziunea USL: 2013

Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a precizat, la 11 februarie 2013, că în septembrie 2013 ar trebuie să se organizeze referendumul pentru revizuirea Constituţiei, care va include şi regiunile ca unităţi administrativ-teritoriale cu personalitate juridică.

Liviu Dragnea a mai precizat că până în luna decembrie 2013, regiunile vor fi valide, prin trecerea prin Parlament a actelor normative de implementare a regionalizării.
La 12 februarie 2012, ministrul Liviu Dragnea a reiterat intenţia ca, până la sfârşitul anului 2013, fiecare regiune să beneficieze de structuri de conducere cu mandat de 3 ani, în prima fază, urmând ca, în anul 2016, conducerile regiunilor să fie alese odată cu autorităţile publice locale.

  • Proiectul UDMR din 2009: 16 microregiuni şi 5 macroregiuni fără personalitate juridică

Parlamentarii UDMR au depus la Senat un proiect de lege privind împărţirea României în 16 microregiuni încă din septembrie 2009. Aceste 16 microregiuni urmează să fie grupate la rândul lor în 5 macro regiuni. Microregiunea cu numărul 14 este formată din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş adică Ţinutul Secuiesc, şi alături de judeţele Bihor, Satu Mare şi Maramureş formează macroregiunea 5, colorată în roşu pe hartă sub forma unui triunghi cu baza către graniţa Ungariei.

Cele cinci macroregiuni din proiectul UDMR sunt următoarele: Macroregiunea I: Moldova plus Brăila şi Buzău; Macroregiunea II: de la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştiul; Macroregiunea III: partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj); Macroregiunea IV: Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov); Macroregiunea V: partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş.

Propunerea legislativă a UDMR a fost iniţiată la 2 septembrie 2009 şi vizează modificarea şi completarea Legii nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România. Legea nr.315/2004 a abrogat Legea nr. 151/1998, care a stabilit pentru prima dată actualele regiuni de dezvoltare ale României.

La 10 februarie 2010, propunerea a trecut de Senat prin adoptare tacită iar în prezent se află la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare de la Camera Deputaţilor. Camera Deputaţilor este for decizional.

Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, a declarat, la 13 februarie 2013, că proiectul USL care vizează împărţirea administrativ-teritorială în opt regiuni este un “eşec”. Kelemen Hunor a mai spus că, începând din 20 februarie, Uniunea va avea consultări cu structurile administrative locale pe acest subiect, urmând ca până în luna aprilie să prezinte propria variantă de regionalizare.

  • Proiectul PDL din 2011: opt judeţe mari cu personalitate juridică şi desfiinţarea celor 41 de judeţe

Proiectul de reorganizare administrativă anunţat de PDL, la 11 iunie 2011, viza desfiinţarea actualelor judeţe şi înfiinţarea a opt judeţe mari (megajudeţe, echivalentul regiunilor în varianta USL), susţinându-se că astfel nu este nevoie de modificarea Constituţiei.

Cele opt megajudeţe din proiectul PDL urmau să fie trasate conform delimitării actualelor regiuni de dezvoltare regională a României: Regiunea Nord-Est, Regiunea Sud-Est, Regiunea Sud, Regiunea Sud-Vest, Regiunea Vest, Regiunea Nord-Vest şi Regiunea Centru, Regiunea Bucureşti-Ilfov.
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, la 17 ianuarie 2013, că partidul pe care îl conduce nu este de acord cu modelul de regionalizare avut în vedere de USL şi aşteaptă să vadă clar intenţiile Guvernului pe această temă, pentru că simpla împărţire a ţării pe opt regiuni nu este viabilă fără o reorganizare administrativ-teritorială, a declarat liderul democrat-liberalilor.

“Susţinem ideea de regionalizare, dar proiectul USL, nu.(…) Deci, aşa cum sunt ele creionate acum nu susţinem, pentru că aceste regiuni nu au nimic unele cu altele şi sunt unele dintre ele mult prea mari, vizavi de tot ceea ce înseamnă obligaţia şi posibilitatea lor de a contribui la dezvoltarea regională a zonelor respective. Am dat exemplu Moldova, cu patru milioane de oameni. Unde aţi mai văzut euroregiune cu patru milioane de oameni? Pe de altă parte trebuie să ţinem cont şi de tradiţiile istorice”, a declarat Blaga, întrebat dacă PDL susţine modelul de regionalizare a ţării cu opt regiuni anunţat de premierul Ponta.

  • Cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, fără personalitate juridică, înfiinţate în 1998

Actualele regiuni de dezvoltare au fost create prin Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională a României şi sunt entităţi fără personalitate juridică, formate prin asocierea consiliilor judeţene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare nu sunt unităţi administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridică, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile judeţene şi cele locale. Funcţia lor era de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, şi de a interpreta şi cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale şi au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.

Cele opt regiuni de dezvoltare actuale sunt: Regiunea Nord-Est (Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui); Regiunea Sud-Est (Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Ialomiţa); Regiunea Sud (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Bucureşti, Ilfov, Teleorman); Regiunea Sud-Vest (Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi); Regiunea Vest (Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş, Arad); Regiunea Nord-Vest (Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud); Regiunea Centru (Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu, Braşov, Alba), Regiunea Bucureşti-Ilfov.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (Ne-evaluat încă)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.