Muzeele publice şi private din judeţul Covasna deţin exponate unice în lume, printre ele numărându-se scheletul unui mamut care a trăit în urmă cu mai bine de două milioane de ani.
Acesta a fost descoperit în 2008, la mina Racoş din zona Baraolt, în timpul unor lucrări de excavaţii. Are aproape 7 metri lungime şi 3 şi jumătate înălţime, iar specialiştii spun că este valoros şi unic prin faptul că s-a păstrat aproape în totalitate intact.
Scheletul va sta în subsolul Muzeului Depresiunii Baraolt până când se va găsi un spaţiu de expunere suficient de mare. Intenţia conducerii instituţiei este de a construi o clădire nouă în care să amenajeze o Secţie de paleontologie şi geologie, unde să fie expuse şi oasele altor animale preistorice descoperite pe teritoriul judeţului Covasna.
Mamutul a trezit interesul specialiştilor străini, iar paleontologul olandez Dick Mol a venit până la Baraolt ca să îl vadă.
”Domnul Dick Mol este unul dintre cei mai de seamă specialişti din lume în această specie, Anancus Arvernensis. El a apreciat că scheletul are o valoare deosebită, deoarece s-a păstrat intact în proporţie de peste 90%, fiind cel mai complet exemplar din această specie descoperit vreodată în lume. Și mi-a atras atenţia asupra câtorva fragmente mici ca să avem grijă cum le păstrăm pentru că aceste oase sunt unice în lume”, a spus Demeter Laszlo, directorul muzeului, care e convins că, după ce va fi ridicat în picioare, mamutul va atrage foarte mulţi turişti din ţară şi străinătate.
Muzeul din Baraolt este o secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe unde există, de asemenea, colecţii deosebite, unele prezentate foarte rar publicului. Una dintre acestea este colecţia de fluturi donată în 1931 de Dioszeghy Laszlo, care numără 23.000 de exemplare din 2085 de specii de fluturi. Aceştia au fost capturaţi în urmă cu aproape o sută de ani în 74 de locuri din zona de Vest a ţării, din Transilvania, dar şi din Ungaria, Slovacia şi fosta Iugoslavie şi sunt ţintuiţi în ace în aproape o sută de cutii depozitate la întuneric ca să nu se degradeze din cauza razelor soarelui. Printre ei este şi un fluture uriaş, căruia popular i se spune Păunul nopţii şi care măsoară nu mai puţin de 15 centimetri. Specialiştii spun că este o specie migratoare, specifică zonelor tropicale.
* În Muzeul Satului de la Cernat, o altă secţie externă a Muzeului Naţional Secuiesc, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Covasna, vizitatorii pot vedea o inedită expoziţie de sobe vechi şi sănii pictate. Acestea din urmă au o vechime de peste o sută de ani şi au fost adunate de la localnici, care le-au moştenit de la străbunici. Cea mai valoroasă piesă din cele opt sănii este o troică pentru două persoane care datează din secolul al XIX-lea.
În acest muzeu, amenajat într-un conac şi în livada din jur care are aproape două hectare, pot fi văzute câteva mii de obiecte datând din secolele XVII-XIX — de la porţi monumentale secuieşti, monumente funerare, mori de apă, unelte agricole, case tradiţionale din lemn până la mobilier, gramofoane, telefoane şi lăzi de zestre.
Într-o pivniţă a conacului sunt înşiruite una lângă alta câteva sute de sobe folosite pe vremuri de oamenii înstăriţi pentru încălzirea locuinţelor, unele dintre ele adevărate opere de artă făcute din fier forjat în cele mai renumite turnătorii ale Transilvaniei.
Muzeul a fost înfiinţat în anul 1973 de către pedagogul Pal Haszmann din localitate, care a adunat aici tot ce a găsit prin sat şi prin zonele învecinate. Pasiunea sa pentru obiectele vechi a fost moştenită şi de cei doi fii ai săi gemeni, care se ocupă de îngrijirea muzeului şi sunt mereu bucuroşi de oaspeţi. Dovadă mesajul postat pe poartă, la intrare: ”Suntem deschişi de dimineaţă până seară chiar şi în zilele de sărbătoare! Vă aşteptăm şi vă primim cu drag!”
Tot aici funcţionează şi Școala Populară care găzduieşte în fiecare an, pe timpul verii, sute de tineri dornici să cunoască şi să însuşească meşteşugurile tradiţionale — sculptatul în lemn, pictatul mobilei, pâslăritul, torsul şi ţesutul, tâmplăria, meseria de rotar şi cea de fierar, precum şi alte meserii tradiţionale pe cale de dispariţie.