Cheile-Bicazului-Hasmas-ww

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, colţul de rai din inima României

  • Lacu Roșu — unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est

Lacu Roșu, aflat pe teritoriul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, este unul dintre puținele lacuri de baraj natural din Europa Centrală și de Est și s-a format în ploiosul an 1837, în urma unei alunecări de teren care a blocat albia mai multor pârâuri. Ineditul și unicitatea lui constă în faptul că pe fundul lacului sunt vizibile rămășițele pădurii de odinioară, întrucât rocile din zonă conțin oxizi de fier care s-au diluat în apa lacului și care au dus la conservarea cioatelor.

Barna Hegyi crede că numele lacului are legătură chiar cu oxizii de fier care se diluau în apă și îi dădeau, la începuturi, culoarea roșie. Între timp, în urma depunerilor de aluviuni, apa Lacului Roșu a devenit … verde. Legendele rămase din vremuri de demult atribuie formarea lacului unor evenimente tragice, din care nu lipsește o poveste de dragoste.

Cea mai cunoscută legendă spune că într-un sat din apropiere trăia o fată, Eszter, de o frumusețe răpitoare. Într-o zi, aceasta a plecat la târg, la Gheorgheni, unde a văzut un flăcău voinic ”care putea să scoată afară suflarea dintr-un urs, cu cele două brațe ale sale”, iar cei doi s-au îndrăgostit. Tinerii au decis să se căsătorească, dar băiatul a plecat în armată, iar fata a rămas acasă și l-a așteptat cu dor.

Într-una din zile, ea a fost răpită de un tâlhar, care și-a dorit-o de nevastă, dar fata nu s-a lăsat înduplecată. Ea le-a cerut munților ajutorul, iar aceștia, cu un sunet îngrozitor, au pornit stâncile la vale și au acoperit tot ceea ce întâlneau în cale, inclusiv pe fată și pe tâlhar. Așa spune legenda că s-a format Lacu Roșu sau Lacul Ucigaș, după traducerea din limba maghiară.

O altă legendă susține că stâncile au acoperit un cioban și oile sale, iar apa adunată s-a înroșit de la sângele omului și ale animalelor și așa lacul și-a primit denumirea de … Roșu.

Obiectiv turistic important al zonei și al României, lacul se află în pericol să se colmateze în maximum 80 de ani.

”Lacul se află într-un proces natural de colmatare. În plus, având în vedere că pe valea afluentului principal al lacului s-au retrocedat pădurile, iar zona nu este în Parcul Național, versanții au fost defrișați, barajele de retenție construite în anii ’60 s-au colmatat în totalitate și din cauza vremii capricioase, a ploilor torențiale, lacul se colmatează accentuat. Practic uscatul înaintează cam cu un metru pe an, iar în ritmul acesta, dacă nu se intervine, între 50 și 80 de ani lacul dispare în totalitate”, a explicat Barna Hegyi.

Primăria Gheorgheni, care administrează terenul pe care se află bazinele de retenție, a depus fără succes mai multe proiecte pentru a obține finanțare europeană în vederea decolmatării acestora și salvării lacului. Încercările vor continua și în exercițiul bugetar 2014-2020, chiar dacă fondurile destinate protecției mediului sunt mult mai reduse.

”În sesiunea 2014-2020 s-au înjumătățit fondurile pentru protecția naturii și vom încerca, pe acest domeniu, să accesăm fonduri, dacă nu pentru reabilitare ecosistem sau reabilitare habitat, pentru ca măcar unele dintre barajele de retenție să le reabilităm sau să realizăm unele noi. Dar asta putem face doar în colaborare cu Primăria Gheorgheni, având în vedere că barajele sunt pe terenul lor administrativ și în afara Parcului Național”, a precizat acesta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>