Mârţoaga promisiunilor electorale

Începând cu jumătatea acestui an, campania electorală prezidenţială a intrat în linie dreaptă. Oficial sau nu, alegătorii sunt cumpăraţi în fiecare minut pentru a da câştig de cauză actualei puteri, care se declară că fiind cea care repară erorile făcute de fosta guvernare.

Dănuţ Dudu

Ţinta acestei campanii agresive purtate cu armele aflate la dispoziţia executivului şi ale Parlamentului o reprezintă tocmai categoriile cele mai defavorizate social şi care sunt şi cele mai uşor de manipulat. Situaţia socială precară a acestora, combinată cu lipsa de perspectivă, transformă aceste segmente sociale în mase de manevră care, în actualele condiţii, vor fi orbite de “generozitatea” partidului de guvernământ, fiind dispuse să-şi amaneteze viitorul pentru câţiva firfirei virtuali.

Spunem virtuali deoarece totul se joacă la nivel de promisiuni, măsurile reparatorii urmând a intra în vigoare începând cu 2015, deşi economia României se sufocă sub povara fiscalităţii şi a evaziunii. O realitate care a încercat să fie mascată de executiv printr-o “eroare” de raportare a Institutului Naţional pentru Statistică (INS), eroare ce ne aduce aminte de perioada pre decembristă, când cincinalul era întotdeauna realizat în 4 ani şi jumătate.

Din nefericire pentru guvernanţi, escrocheria a fost dată în vileag pe 14 august, când raportul Eurostat devoala intrarea în recesiune tehnică a României. Confirmarea oficială din partea INS a datelor avansate de către Eurostat nu a venit niciodată, deşi în culisele afacerii au căzut unele capete, iar clasa politică a intrat în trepidaţie.

Explicaţiile oferite (la acea vreme) de analişti referitor la reintrarea României în recesiune vizau modul haotic în care a fost gestionată economia ţării noastre şi, mai ales, faptul că în foamea de bani necesari pentru cumpărarea electoratului sistemul fiscal a început să fie aberant. De la vestita taxă pe stâlp până la cosmetizarea accizei prin “umflarea” cursului de referinţă a monedei naţionale în raport cu cea europeană, măsurile luate au făcut ca treptat profiturile companiilor să fie măcinat, iar interesul investitorilor pentru o ţară cu un sistem fiscal atât de labil să scadă considerabil.

De altfel, această politică fiscală s-a resimţit şi la nivelul investiţiilor statului, care în primele 6 luni ale anului au scăzut cu nu mai puţin de 20%. În plus, anul electoral creează o anumită incertitudine, legată de politicile economice post-alegeri.

Insensibil însă la toate aceste probleme care conduc către o scădere continuă a veniturilor statului, guvernanţii încep să intoxice opinia publică cu promisiuni cu vădită tentă electorală. Primul care a deschis seria acestui lung şir de promise “pomeni” electorale a fost vicepremierul Liviu Dragnea, care anunţa, pe 18 august, că o parte din taxa pe stâlp şi din redevenţele pentru balastiere va merge la bugetele locale. Mai mult, către primării vor fi direcţionate şi o parte din taxele colectate în urma tranzacţiilor cu terenuri.

Declaraţia acestuia avea să fie oficializată de premierul Victor Ponta, care declara că „este unul din proiectele pe care le vom include în proiectul de buget 2015-2016″. În traducere liberă: dragi primari, aveţi grijă cine şi cum votează pentru că de asta depinde dacă veţi avea acces la aceşti bani şi la cei din fondurile europene. Era primul pas către actuala şi controversata propunere care legitimizează traseismul politic şi permite aplicarea în practică a zicalei “Fesul (partidului, n.n.) poartă interesul (aceluiaşi partid, n.n.!”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>