Primul ghid al tranzacțiilor imobiliare din țară a fost lansat luni, 29 septembrie, de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), în colaborare cu Primăria Cluj-Napoca. Documentul arată că în Cluj-Napoca s-au tranzacționat 3.324 de proprietăți imobiliare cu o valoare de peste 155 de milioane de euro, peste 70 la sută din tranzacțiile analizate fiind realizate cu bani din surse proprii.
Ghidul a fost realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare reale care au avut loc în municipiul Cluj-Napoca, cu ajutorul datelor colectate de primărie, dar fără a se încălca dreptul la confidențialitate al cetățenilor. Potrivit președintelui ANEVAR, clujeanul Adrian Vascu, proiectul este unul pilot pentru România, dar ar putea fi extins la nivelul întregii țări în viitor.
‘ANEVAR și Primăria Cluj-Napoca, prin Direcția de Impozite și Taxe, au lansat primul ghid imobiliar local din România realizat pe baza tranzacțiilor reale efectuate în piață, încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului, în perioada mai — decembrie 2013. Este vorba despre un proiect pilot pe care îl vedem replicat la nivelul tuturor orașelor din România, într-un efort de a transparentiza piața imobiliară la nivel național. Intenționăm ca al doilea ghid să apară în prima parte a anului 2015 pentru anul 2014, iar atunci se va putea urmări o tendință’, a spus miercuri Vascu, într-o conferință de presă.
Acesta a explicat că ghidul a fost realizat în municipiul Cluj-Napoca pentru că aici a găsit disponibilitatea necesară, dar și pentru că orașul se potrivește unui asemenea proiect, fiind o localitate importantă din România.
‘Primăria a înțeles demersul nostru și l-a sprijinit. Este un ghid nou, care va avea impact, Clujul este un oraș viu, un oraș universitar. Cererea pentru tranzacții este una dinamică și activă’, a subliniat președintele ANEVAR.
Potrivit reprezentanților primăriei, ANEVAR a propus municipalității modificarea softului în care se încarcă datele privitoare la taxe și impozite cu câteva câmpuri în plus, pentru a fi adunate și informații referitoare la tranzacțiile efectuate. Cu această ocazie, bazele de date ale primăriei au fost și ele updatate, deoarece unele proprietăți nu sunt radiate de foștii proprietari.
Referitor la prezentarea ghidului, Adrian Vascu a precizat că în perioada analizată, respectiv mai — decembrie 2013, în Cluj-Napoca s-au tranzacționat 3.324 de proprietăți imobiliare cu o valoare de peste 155 de milioane de euro, din care 296 de terenuri, 181 de case, 2.455 de apartamente și 392 de alte tipuri de proprietăți precum boxe, garaje, parcări.
‘Majoritatea tranzacțiilor — 2.656 (74 %) au fost finanțate din surse proprii, în timp ce 668 de tranzacții au fost realizate prin intermediul creditelor bancare. Avem tranzacțiile pe cartiere, care cuprinde prețul mediu pe metru pătrat al tranzacțiilor. Cele mai multe tranzacții imobiliare au fost realizate în august 2013, valoarea acestora depășind 23 de milioane de euro’, a menționat Vascu.
Potrivit calculelor echipei care a realizat ghidul, prețul mediu al tranzacțiilor realizate a fost de 821 de euro pe metru pătrat. Cea mai scumpă dintre tranzacțiile analizate a fost de un milion de euro, fiind vorba despre o casă aflată în cartierul clujean Zorilor, care este unul dintre cartierele cele mai dinamice ale Clujului. De asemenea, cel mai scump teren, în valoare de 1,6 milioane de euro, a fost achiziționat în cartierul Grigorescu.
Cartierul cu cele mai multe tranzacții, respectiv 487, este Mănăștur — cartierul cu cea mai mare densitate de populație.
‘De asemenea, strada cu cele mai multe tranzacții este Calea Dorobanților, care este și artera cu cele mai valoroase tranzacții, de peste 6 milioane de euro’, a mai arătat Adrian Vascu.
Ghidul, care este postat pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, mai arată că la o populație stabilă de 309.000, există 6,7 milioane de mp de spații de locuit, respectiv 130.000 de locuințe, care însumează 308.000 camere.
ANEVAR a fost înființată în anul 2011 ca organizație profesională de utilitate publică și are 4.200 de membri titulari persoane fizice și 300 de companii care dețin calitatea de membri corporativi. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)