Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc.
Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii martie.
Spațiu
La începutul lunii martie sonda Dawn a realizat cu succes intrarea pe orbita planetei pitice Ceres, cea mai mică din sistemul solar, aflată în centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, după un voiaj de șapte ani și jumătate în care a parcurs peste 4,9 miliarde de kilometri. Studierea planetei Ceres ne va permite să înțelegem mai bine istoria sistemului solar.
Un studiu publicat la jumătatea lunii martie în revista Nature aduce în discuție un alt loc din sistemul solar în care ar putea exista viață: Enceladus, unul dintre sateliții planetei Saturn. Acesta dispune de un sistem activ de izvoare hidrotermale care ar putea oferi condițiile necesare pentru apariția și dezvoltarea vieții. Apelând la datele colectate de sonda Cassini, o echipă de la Laboratorul pentru Fizică Atmosferică și Spațială din cadrul Universității din Colorado a analizat vaporii de apă aruncați în spațiu de gheizerele de pe Enceladus și a descoperit niște particule foarte fine de rocă cu diametrul de 4 — 16 nanometri, cu o compoziție bogată în siliciu, similare nisipului de pe Pământ, ce se formează de obicei în cadrul unor procese hidrotermale.
Conform experimentelor de laborator, existența unor astfel de particule poate fi explicată doar prin îndeplinirea unor condiții fizice foarte specifice în care apa să interacționeze cu rocile: temperatura apei trebuie să atingă cel puțin 90 de grade Celsius, adâncimea trebuie să fie de cel puțin 40 de kilometri, pH-ul apei trebuie să fie mai mare de 8,5 (mai alcalin decât bicarbonatul de sodiu) iar salinitatea apei nu trebuie să depășească 4%. Pentru comparație, marea majoritate a apei marine pe Pământ are o salinitate de 3,2% până la 3,7%.
Tot la jumătatea lunii martie NASA a lansat patru sateliți gemeni în cadrul misiunii Magnetospheric Multiscale (MMS), misiune ce își propune să studieze fenomenul reconectării liniilor de câmp magnetic în spațiu, ce poate perturba telecomunicațiile, sistemul GPS și rețelele electrice. MMS este singura misiune dedicată în exclusivitate studierii reconectărilor magnetice, cei patru sateliți ai săi fiind dotați cu instrumentele necesare pentru a identifica modul în care se produce acest fenomen.
Cu un capăt la polul pozitiv al magnetului și cealaltă la polul negativ, liniile de câmp magnetic iau de obicei forma unor bucle. Din când în când, o astfel de linie de câmp magnetic se rupe, ca un elastic întins prea mult, iar apoi se reînchide, reformând o buclă. Ruperea și reconectarea liniilor de câmp magnetic se produce cu eliberarea explozivă de energie, ce are potențialul de a accelera particule aflate în apropiere până la viteze apropiate de cea a luminii.
Planeta
Prima explozie solară puternică din acest an a avut loc miercuri, 11 martie, și a fost îndreptată direct spre Pământ. Explozia solară din categoria X, cea mai puternică, a atins apogeul la ora 16:22 GMT, avându-și originea în pata solară denumită Active Region 12297 (AR12297).
Imagini ale exploziei au fost surprinse de sonda spațială Solar Dynamics Observatory (SDO). Explozia puternică produsă miercuri a provocat o întrerupere de o oră a comunicațiilor radio pe frecvențe înalte în mai multe regiuni, conform specialiștilor de la U.S. Space Weather Prediction Center (SWPC) din Boulder, Colorado.
Emisiile de bioxid de carbon provenind din sectorul energetic au stagnat anul trecut la nivel global, deși economia mondială a fost în creștere, anunța, la jumătatea lunii martie Agenția Internațională pentru Energie (AIE).
Potrivit datelor provizorii ale agenției, ‘emisiile de bioxid de carbon din întreaga lume au atins 32,3 miliarde de tone în 2014, nivel stabil față de anul precedent’, datorită dezvoltării energiilor regenerabile și unei eficiențe energetice îmbunătățite. ‘Este prima oară în 40 de ani când observăm o pauză sau o scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră care să nu fie legată de o recesiune economică’, sublinia AIE, într-un comunicat.
La 20 martie s-a produs o eclipsă totală de Soare vizibilă din Insulele Feroe și din Arhipelagul Svalbard (Norvegia). Această eclipsă a fost observată ca parțială de la Reykjavik (97%), Edinburgh (93%) sau Londra (84%) dar și din restul Europei. Din România discul solar s-a văzut acoperit în proporție de aproximativ 50% de Lună. Precedenta eclipsă totală de Soare vizibilă din Europa a avut loc în 1999, iar următoarea va putea fi observată de pe vechiul continent în 12 august 2026.