bacterii-antibiotice

Infecţia cu Clostridium difficile: cauze, simptome şi tratament

Ministerul Sănătăţii a făcut vineri, 1 iulie, publice mai multe informaţii privind bacteria Clostridium difficile şi infecţiile determinate de aceasta.

Clostridium difficile este o bacterie care se întâlneşte în intestinul a 1 — 3% din populaţia adultă, la cea mai mare parte a acestora nu se produc manifestări clinice deoarece existenţa florei intestinale obişnuite reuşeşte să îi împiedice multiplicarea.

„Totuşi, în situaţii în care această floră intestinală normală se reduce numeric (cel mai adesea după administrare de antibiotice) Clostridium difficile are condiţii favorabile să se multiplice şi să elibereze toxine ce afectează colonul, cauzând simptomatologia ICD. Clostridium difficile poate rezista timp de săptămâni în mediul înconjurător sub formă de spori (bacterii cu un înveliş special, foarte rezistent). Odată luaţi pe mâini şi apoi ingeraţi, sporii vă vor coloniza intestinul”, susţin specialiştii MS, într-un comunicat transmis vineri presei.

Manifestările sunt diaree cu scaune lichidiene, care se pot asocia cu febră, dureri abdominale, greaţă, inapetenţă (foarte rar vărsături).

„Cele mai multe cazuri evoluează favorabil; există însă şi situaţii de afectare severă a colonului, când se poate ajunge la încetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, şoc, insuficienţă renală, degradarea funcţiilor altor organe, implicând un risc vital pentru pacient. Este probabil să aveţi ICD când manifestările descrise sunt asociate uneia dintre următoarele situaţii: urmaţi sau aţi urmat de curând un tratament antibiotic (în ultimele 2 — 3 luni), aţi fost spitalizat sau instituţionalizat (spre exemplu în centru de recuperare, cămin pentru persoane vârstnice), aveţi peste 65 de ani, aţi fost operat recent la nivelul intestinului, aveţi un tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice), aveţi boli severe, ceilalţi membri ai familiei nu au sindrom diareic”, susţin specialiştii.

Potrivit acestora, pentru a reduce riscul de a avea ICD, antibioticele trebuie luate doar atunci când este justificat şi sunt prescrise de un medic.

Clostridium difficile rezistă mult pe mâinile pacientului atât timp cât nu sunt bine spălate cu apă şi săpun. De asemeni, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale atât timp cât nu sunt dezinfectate cu substanţe care conţin clor sau care eliberează oxigen. Soluţiile alcoolice pentru igienizarea rapidă a mâinilor nu distrug Clostridium difficile. Pentru a preveni apariţia altor cazuri de ICD, pacientul, membrii de familie, vizitatorii săi şi personalul medical care îl îngrijeşte trebuie să îşi spele mâinile la ieşirea din camera pacientului„, mai precizează medicii.

Riscul de contagiune pentru membrii familiei se reduce prin spălarea pe mâini cu săpun şi cu apă caldă după fiecare utilizare a toaletei şi înainte de mese, folosirea de săpun lichid (cel solid se poate popula cu germeni), igienă personală strictă, spălarea hainelor cu apă fierbinte (programul cu cea mai înaltă temperatură), separat de cele ale restului familiei.

Totodată, în cazul în care se folosesc scutece, acestea ar trebui colectate separat de restul deşeurilor menajere şi inactivate în mod particular.

Dacă se întâmplă în timp ce persoana este internată, e foarte important să fie informat personalul medical de îndată ce s-a constatat apariţia scaunelor diareice, persoana să fie mutată într-o cameră singură sau cu alţi pacienţi cu ICD, cu grup sanitar şi chiuvetă proprii, este necesară spălarea riguroasă a mâinilor după utilizarea toaletei şi înainte de mese, personalul medical care îngrijeşte va purta mănuşi, halate de protecţie şi îşi va spăla mâinile după ce va efectua manoperele de îngrijire necesare.

Vizitatorii vor trebui să aplice aceleaşi măsuri de protecţie ca şi personalul medical.

Se consideră că după 48 — 72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult şi se pot întrerupe izolarea şi măsurile de precauţie descrise. Riscul reapare însă în cazul recidivei ICD.

„În cazurile în care ICD a fost declanşată de administrarea de antibiotic, aceasta se va întrerupe ori de câte ori este posibil. Se administrează pe cale orală un antibiotic activ asupra Clostridium difficile (metronidazol sau vancomicină), hidratare corectă pentru a compensa pierderile cauzate de diaree şi de febră, în foarte rare cazuri cu evoluţie severă (aproximativ 1 — 2% din totalul ICD) este necesară o intervenţie chirurgicală pentru a se îndepărta porţiunea de intestin afectată; această intervenţie poate dubla şansele de supravieţuire pentru pacienţii cu forme severe de ICD”, se mai arată în comunicat.

Se recomandă ca persoanele internate să rămână în spital până când diareea se remite, iar starea generală se îmbunătăţeşte. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>